Salva-Vișeu 1948: Atunci și Acum: „O astfel de alunecare de pământ pe noi ne-a costat mult într-o zi. Cîțiva brigadieri, parcă mai tineri decît toți ceilalți, au fost luați de valurile de pămînt și împinși spre albia unui rîu… A fost o moarte care i-a înspăimântat pe destui. Tinerele trupuri frînte au fost culese cu grijă, pregătite pentru ultimul drum. Au venit familiile. Cum să le poți uita lacrimile?
La mitingul de doliu, au vorbit reprezentanți ai Comandamentului cîțiva colegi. Alte lacrimi ce nu se pot uita. La sfîrșit, un bătrîn – tatăl unuia dintre dispăruți – a cerut să ia și el cuvîntul:
„Sînt venit tocmai din Vlașca. Mă cheamă Mîndru Nicolae. Eu am avut numai doi feciori. Cel mare a pierit la Cotul Donului și n-am putut să-i mîngîi măcar ultima dată fața. Mi s-a spus că a murit pentru țară, dar n-a fost așa. Al doilea a murit aici. Nu mi s-a spus nimic, dar cred că ăsta a murit pentru țară.” Întorcînd capul către rîpa hidoasă a exclamat cu mînie: „Munte nemernic, mi-ai hăcuit feciorul…” (Augustin V. Pop, „De la Salva la Vișeu” în vol. Romanticii. Epopeea bluzelor albastre, Editura Albatros, București, 1983, p. 111).
Fragmentul de mai sus face parte dintr-un proiect documentar extraordinar – Salva-Vișeu 1948: Atunci și Acum.
Proiectul va fi prezentat online mâine, 14 noiembrie, de la ora 13 – online pe pagina de facebook a proiectului Salva-Vișeu 1984: Atunci și Acum
Proiectul se axează pe arhiva familială de fotografii realizate în 1948 de Clement Stefan pe șantierul căii ferate Salva-Vișeu.
Însoțind aceste imagini inedite, interviurile cu foști lucrători și documentele de epocă oferă o perspectivă largă a impactului pe care construirea căii ferate l-a avut asupra comunității.
Nu doar că reprezintă o înregistrare istorică și sociologică semnificativă, dar mai mult, Salva-Vișeu 1948: Atunci și Acum propune, de asemenea, o prioritizare a căilor ferate pe agenda de stat și regională, și reinvestirea în transporturi durabil.
[arve url=”https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F114241987090630%2Fvideos%2F384506399343848%2F&show_text=0&width=560″ /]
„Am făcut noi inaugurarea tunelului, la Dealu Ștefăniței. …No, și o făcut aicea, în Dealu Ștefăniții o țâră de prezentare cu ăștia-ni: Vasile Lupu, Ana Pauker, Petru Groza. Și, restu’ s-o dus în Săcel. Acolo o fo’ mare moloceag. La ieșârea din tunel, acolo, în Săcel. Cred c-o tăiet și panglică, da’, acolo, în Săcel…”, povestea Dumitru Ganea, din Romuli, în iulie 2020.
Foto @ Agerpres / Ceremonia de deschidere a căii ferate Salva-Vișeu, în 28 decembrie 1949, în localitatea Dealul Stefăniței; în imagine, Vasile Luca, Ministrul Finanțelor la momentul inaugurării
Prezentarea proiectului Salva-Vișeu: Atunci și Acum/Then and Now implică un tur virtual – o incursiune prin arhiva de fotografii făcute de Clement Ștefan în 1948, dar și imagini care ilustrează situația actuală a liniei.
Proiectul cuprinde și o carte intitulată Salva-Vișeu: Atunci și Acum/Then and Now, dar și un website.
Întâlnirea aduce în discuție istoria căii ferate, dar și miza proiectului pentru o schimbare radicală în politica de stat în privința unui transport în comun durabil.
Invitați să prezinte întregul proiect sunt Olga Ștefan (curator, cercetător, inițiatoarea proiectului), Valer Simion Cosma (istoric, cercetător științific la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă – Zalău) și Cornel Ban (lector în economie politică internaţională la Copenhagen Business School)
Puteți să urmăriți și să participați la întâlnire cu întrebări sau opinii pe Zoom – alături de Olga Ștefan (coordonator al proiectului), Valer Simion Cosma și Cornel Ban, accesând acest link: https://us02web.zoom.us/j/83559708922
*****
Proiectul „Salva-Vișeu 1948: Atunci și Acum”
este bazat pe arhiva de fotografii făcute pe șantier de Clement Ștefan, 1948. © Familia Ștefan
Curator, editor, cercetător: Olga Ștefan
Texte: Olga Ștefan și Valer Simion Cosma
Interviuri de: Gabriela Herța și Valer Simion Cosma
Fotografii și video: Gabriela Herța și Patricia Marina Tomas
Imagine și montaj video: Patricia Marina Tomas
Coordonator proiect: Oana Hodade/Asociația Reciproca
Partener: Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă – Zalău
*****
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
