După un declin evident al populației de lilieci din 2015 încoace (constatat la nivel național și european), liliecii care hibernează în Peștera de la Izvorul Tăușoarelor par să-și fi revenit. S-au înregistrat rezultate spectaculoase, la cel mai recent inventar, iar specialiștii continuă cercetările pentru identificarea de noi bacterii de peșteră cu sinteză naturală de rezistență la antibiotice și menakinone, în vederea utilizării acestora pentru sănătatea umană!
În conformitate cu prevederile Planului de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0193 Peștera Tăușoare – Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, cu autorizarea Comisiei Patrimoniului Speologic și potrivit metodologiei standard, a efectuat monitorizarea efectivelor de lilieci aflate în hibernare în arealul subteran.
Inventarierea s-a făcut pe traseul Intrare – Galeria de Înaintare – Trecerea Cosmuța – Galeria Kilometru – Sala Muntelui, acest traseu de referință permițând compararea datelor obținute cu cele ale sezoanelor precedente de hibernare.
După un declin evident al populației de lilieci din 2015 încoace, numărul de lilieci s-a dublat: populația de lilieci care hibernează în Peștera de la Izvorul Tăușoarelor se prezintă în efective crescute cu peste 55%, față de sezonul 2017-2018 – au anunțat specialiștii de la Muzeul Județean.
De altfel, primele semne bune au fost semnalate încă de acum doi ani:
FOTO: Nouă şi spectaculoasă Maternitate în Bistriţa-Năsăud…!
Acest lucru se datorează implementării măsurilor de conservare a speciilor protejate, cuprinse în Planul de management (restricționarea numărului de vizite, reconfigurarea traseelor speologice pe galerii mai greu accesibile, dar care evită habitatul folosit de lilieci, reducerea portalului de la intrare cu două treimi și instalarea unei noi porți de restricționare a accesului în peșteră).
Începând cu primăvara anului în curs, în metodologia de recenzare a efectivelor de lilieci va fi introdus un capitol distinct referitor la colonia de creștere a puilor din Galeria Gipsului.
În urma aplicării măsurilor de vizitare a peșterii, dar și ca urmare a încălzirii globale sau a pierderii habitatelor de creștere a puilor din arealul transilvan (poduri de biserici, clădiri abandonate) – femele din specia Rhinolophus ferrumequinum au format o colonie tip „creșă”, într-o galerie tip „fund de sac”.
Analiza coprolitelor din Peștera Tăușoare arată că acest tip de colonie nu a mai existat de peste 200 de ani, ceea ce va impune noi cercetări și modificări ale cadrului normativ al ariei protejate.
În același timp, printr-un proiect coordonat de dr. Oana Moldovan, cercetător științific la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române, peștera de la Izvorul Tăușoarelor a intrat într-un program de cercetare amplu, constând în culegere de date științifice ale mediului biotic și abiotic.
A fost reconfigurată rețeaua de dattaloggere din subteran și s-au efectuat cercetări științifice ample, având ca obiective științifice determinarea tiparelor de diversitate a microbiomului de peșteră, dar și identificarea de noi bacterii de peșteră cu sinteză naturală de rezistență la antibiotice și menakinone, în vederea utilizării acestora pentru sănătatea umană.
Alexandru Gavrilaș, managerul Complexului Muzeal care administrează Peștera Tăușoare, a subliniat că, în continuare, accesul în peștera de la Izvorul Tăușoarelor este permis doar în condițiile legii. „Intrarea peșterii se află într-un proces natural de prăbușire. Există pericolul accidentelor subterane și al izolării speologilor în interiorul peșterii”, a avertizat muzeograful și custodele peșterii, Crin Theodorescu..
Peștera de la Izvorul Tăușoarelor, precum și o suprafață de 190 de ha aflată în suprateranul ei, fac parte din rețeaua ecologică europeană Natura 2000 și reprezintă cea mai importantă cavitate carstică din Carpații Orientali, cu elemente de unicitate mondială și caracteristici aparte, un adevărat rezervor de informații științifice.
