Paula Avram, medic specialist în Diabet zaharat, Nutriție și Boli metabolice, a explicat în emisiunea Medicină pe limba ta care sunt semnele diabetului zaharat care ar trebui să-i îngrijoreze pe părinți.
„Diabetul este o boală cronică. Mulți pacienți întreabă când se vor vindeca sau când vor putea renunța la insulină. Boala este cronică și se tratează ca atare. Nu se vindecă, dar se tratează și se ține sub control, evitând astfel complicațiile.
Diabetul este practic hiperglicemia cronică. Zahărul din sânge a depășit valorile considerate normale”, a explicat dr. Paula Avram.
O persoană care nu suferă de diabet, are – dimineața, pe nemâncate – o glicemie sub 100, măsurată la laborator, nu cu glucometrul. Există și o perioadă de pre-diabet cu valori ale glicemiei între 100 și 126. Când glicemia trece de 126, se poate vorbi despre diabet.
Există două categorii mari de diabet, și câteva clase mai rare, cu modificări genetice.
Cel mai frecvent este diabetul zaharat de tip II, întâlnit la majoritatea adulților și caracterizat de obezitate. Pancreasul care produce insulina are rolul de a reduce cantitatea de zahăr din sânge. Dar un stil de viață nesănătos și lipsa de mișcare determină o rezistență a organismului la insulina produsă de pancreas.
90 – 95% dintre cazurile de diabet sunt diabet zaharat de tip II.
„Este și diabetul zaharat tip I. Aici este vorba de un deficit de insulină. Apare la copii, chiar și la bebeluși, dar și la adolescenți sau tineri până în 30 de ani.
Are o componentă genetică. Este posibil să fi avut cineva în familie, dar nu e absolut necesar. Se întâmplă modificări la nivelul genelor. Sunt foarte multe gene implicate, acest tip de diabet fiind considerat de geneticieni „coșmarul” lor.
Pe lângă factorul genetic, intervine și mediul: virusurile copilăriei, substanțe toxice, stresul.
Se recomandă ca și copiii mai mici, dar și cei mai mari, să-și facă periodic analizele. Părintele poate fi atent la aceste simptome. Este important la copii este că ei nu iau în greutate. Au senzația de foame și mănâncă mult, dar nu se dezvoltă. Acesta poate să fie un semn de început de diabet”, a mai spus dr. Paula Avram.
Între simptome se află și consumul exagerat de lichide, urinarea defrecventă, iritabilitatea, somnolența sau apatia. Uneori gura lor miroase a acetonă, ceea ce este un semn că glicemia este foarte mare.
În acest caz, trebuie făcute analizele uzuale. Se pot face teste de glicemie la orice laborator, dar și la medicul de familie părinții pot solicita o testare.
„Există două dispozitive prin care se poate măsura glicemia, a mai explicat dr. Paula Avram. Fie cu ajutorul unui glucometru, cum se făcea până nu demult, „fie în timp real, undeva la două minute. Se măsoară glicemia printr-un dispozitiv care se aplică la nivelul brațului sau la nivel de abdomen. Dispozitivul transmite în telefonul copilului sau al părintelui, din două în două minute, valoarea glicemiei. în două minute. Mai există un plus la acești senzori. Ei indică și tendința de creștere sau scădere a glicemiei”, a explicat dr. Paula Avram.
Ramona Mărginean este mama unui băiat care a fost diagnosticat la 12 ani cu diabet zaharat de tip I. „Am fost conștienți că viața noastră se va schimba. A trebuit să învățăm să gestionăm această boală.
Am simțit nevoia unei comunități. Am avut nevoie de sprijin psihologic și moral și nu am avut la cine să apelăm”, a povestit Ramona Mărginean.
Așa a apărut Asociația Sweet Life Bistrița – prima asociație care și-a propus să vină în ajutorul bolnavilor de diabet, copii sau adulți, din Bistrița-Năsăud.