Un kilometru din DJ 173 C, de la Budacu de Jos s-a rupt la nici 3 ani de la inaugurare. Pentru repararea și consolidarea tronsonului, Consiliul Județean alocă acum peste 24 de milioane de lei, adică mai bine de dublu decât a costat întreg drumul de 6,6 kilometri. De ce nu s-au făcut din start, prin finanțare europeană, aceste lucrări de consolidare mai ales că zona este cunoscută cu probleme încă din anii `70… nu știm. Experții s-au trezit după ce a luat-o la vale drumul că sunt probleme de stabilitate în zonă.

Un kilometru din DJ 173 C, care leagă Bistrița, de Budacu de Jos, de Buduș și Șieu, s-a rupt, deși de la inaugurararea drumului au trecut mai puțin de 3 ani. De curând, Consiliul Județean a scos la licitație tronsonul care necesită reparare și consolidare serioasă.

Costurile acesteia sunt enorme. Pentru consolidarea unui singur kilometru de drum, instituția dă peste 24 de milioane de lei. Practic, consolidarea unui singur kilometru de drum costă de două ori mai mult decât reabilitarea întregului traseu de 6,6 kilometri.

În 2020, Consiliul Județean aloca 2,1 milioane de euro (10 milioane de lei), bani proveniți din fonduri europene pentru reabilitarea a DJ 173 C, pe o porțiune de 6,6 km. Acum dă dublu, din fonduri proprii, pentru consolidarea unui singur kilometru pentru că în proiectul inițial nu au fost prevăzute consolidările necesare, deși se știa că zona este una cu probleme de stabilitate.

Lucrările presupuse de consolidarea celor 950 de metri sunt complexe și implică șanțuri ranforsate din beton pentru dirijarea apelor de suprafață, ziduri de sprijin din beton, piloți forați, etc..

Studiul geotehnic arată că acolo erau probleme cunoscute cu alunecările

Studiul geotehnic realizat post-alunecări, adică după finalizarea și predarea lucrării, subliniază faptul că drumul s-a rupt din cauza alunecărilor ample de teren și a prăbușirii masive ale frontului dealului din cauza apei infiltrate.

Același studiu mai spune un lucru interesant că se știa de câteva decenii bune de problemele din zonă, așa că rămâne un mister de ce nu au fost făcute aceste lucrări la primul șantier.

„Drumul existent este realizat în profil mixt, traversează localitatea Șoimuș, paralel cu firul văii, urcând apoi prin serpentină tocmai prin corpul mesei alunecate momentan relativ stabilă până pe creasta dealului. Acest sector cu serpentină a fost realizat după producerea unor fenomene ample de alunecări de teren pe acest versant, în urma perioadelor cu precipitații abundente în anii 1970. În zona drumului cu potențial de instabilitate NU au fost realizate lucrări de consolidare prin ziduri de sprijin, doar lucrări elementare de drenaj al apelor prin șanțuri și podețe, pentru a se reduce potențialul distructiv al torenților”, se arată în studiul geotehnic.

Pentru fiecare reabilitare de drum, și nu numai, este nevoie de un studiu geotehnic. Asta înseamnă că și la baza lucrării inițiale trebuia să fie un studiu geotehnic, care, făcut corect, trebuia să scoată în evidență problemele existente în acea zonă. Astfel, consolidarea putea fi inclusă în reabilitarea inițială și realizată din fonduri europene. Rămâne de văzut dacă va răspunde cineva pentru eroarea inițială de proiectare, care costă scump astăzi bugetul Consiliului Județean.

Din păcate, situația nu este singulară. Studii făcute de mântuială, cu copy paste (vezi cazul recent al pârtiei Cocoș), și fără lipsă de responsabilitate, dar și fără tragerea la răspundere a „specialiștilor” plătiți cu bani grei după ce se dovedește negru pe alb că a fost o eroare, ajung să coste scump ulterior.