Da, dacă nu știați, județul are arhitect! Și nu orice fel de arhitect…! Ci arhitect șef chiar. Nu prea vorbește, dar și când se exprimă, ia poziția partidului. În calitate de arhitect, da’ ce gândeați?!
Bătălia în spațiul public pe tema spațiului verde din Piața Centrală, din jurul Bisericii Evanghelice, a ajuns într-o nouă etapă: faza pe fotografii cu centre vechi din toată Europa. Susținătorii spațiului verde aduc în luptă fotografii cu centre cu verdeață, iar tabăra adversă le dă peste ochi cu piațete numai piatră, cât vezi cu ochii. Și uite așa a ajuns Bistrița să se compare cu marile capitale ale lumii, dar și cu… evenimente din țară.
O apariție neașteptată în luptă este arhitectul șef al județului, pe numele lui Radu Săplăcan, care, dintr-odată, a prins loc la tastatură și vine cu o postare în care a scris mai multe cuvinte decât într-un an de activitate pe Facebook.
„Având în vedere dezbaterea publică din ultimele zile legată de amenajarea Pieții Centrale din Bistrița, în calitate de arhitect țin să fac câteva precizări.
Este greu de sintetizat în câteva cuvinte istoria arhitecturii în ceea ce privește spațiile publice, dar în esență începând cu apariția primelor orașe și până în zilele noastre întotdeauna comunitățile au simțit nevoia de a avea un spațiu în care să își desfășoare principalele activități. Aceste spații publice fie că erau agora în Grecia perioadei antice, forumul în Imperiul Roman, piețele începând cu evul mediu și până în zilele noastre au constituit centrul de gravitație al orașului. Un motiv în plus care să întărească această afirmație în ceea ce privește Bistrița este faptul că multe dintre piețele conturate în aceeași perioadă ca și Piața Centrală au în același loc piața, biserica și primăria astfel conturându-se clar cel mai activ loc din oraș. Cursul istoriei a dus la o evoluție a activităților desfășurate în principalul spațiu public dintr-un oraș care se dorește a fi unul activ, astfel de la perioada medievală în care comerțul și relația dintre cetățeni și autorități reprezentau principalele activități desfășurate în astfel de spații publice, în zilele noastre în astfel de piețe peste tot în Europa putem participa la concerte, festivaluri de film, expoziții în aer liber, târguri de crăciun, activități sportive etc. câteva exemple putând fi observate și în postare.
Consider că majoritatea celor care au avut o strategie de transformare a localității din care fac parte într-un oraș activ au avut doar de câștigat, atât din punct de vedere social cât și economic. Evident astfel de abordări au și partea lor de critici, rar se întâmplă să existe în proporție de 100% aceași părere într-o comunitate, dar în final piețele respective sunt neîncăpătoare la evenimente precum TIFF din Cluj-Napoca sau Târgul de Crăciun din Sibiu, ca să menționez doar două evenimente care ne sunt mai apropiate din punct de vedere geografic, dovezi în acest sens găsim câte dorim pe Facebook și Instagram.
Istoric Piața Centrală din Bistrița nu a avut prea multă vegetație și nici nu avea cum să aibă fiind aproape în permanență principalul centru activ al orașului, actuala amenajare fiind relativ recentă dacă ne gândim la scara istoriei, în plus nu se pretează în contextul dat, aceasta nu poate fi amenajată ca un parc sau o gradină și reduce semnificativ potențialul celorlalte elemente definitorii ale pieței. Agreez proiectul care a caștigat concursul de soluții și cu toate că nu îmi sunt cunoscute toate proiectele care au participat la acest concurs, cunoscând activitatea profesională a unora dintre membrii juriului am încredere că au ales proiectul care aduce cele mai multe beneficii comunității, de asemenea consider că mai multă încredere și respect față de profesii ne-ar duce mult mai departe pe calea progresului care cu siguranță ni-l dorim cu toții.
Tot legat de acest subiect pot să afirm că sunt ferm convins că în proporție covârșitoare cetățenii acestui oraș sunt de acord că Biserica Evanghelică este cea mai importantă construcție din Bistrița care nu merită să rămână ascunsă,ci mai degrabă să fie valorificată ca principal exponat al Pieței Centrale”.
Am citit și noi, am luat la cunoștință deloc surprinzătoarea luare de poziție. Se înscrie în comanda dată pe unitate partidului, n-avea cum fi altfel, la pesediști e disciplină și când ți se cere un pas în față în calitate de arhitect îl faci, doar n-ai încotro.
Ne place că domnul arhitect ne raportează la orașe precum Clujul și Sibiul, e important să te uiți mai sus pentru a lua exemple de bună practică de la alții. Doar că nu prea le are cu găsirea argumentelor și compară mere cu pere, amenajări de piețe cu evenimente. Nasol, nu ține! Totodată, recomandăm călduros o alegere mai potrivită a orașelor, că din Sibiu a plecat președintele Iohannis și la Cluj e pedelisto-liberalul Boc, s-ar putea supăra partidul când dați exemple de acolo.
Cât privește spațiul verde din jurul Bisericii Evanghelice din Bistrița, despre care spune că nu a avut prea multă vegetație, „actuala amenajare fiind relativ recentă dacă ne gândim la scara istoriei”, trebuie să îl înțelegem pe domnul arhitect că nu poate vedea ce văd bistrițenii de zeci de ani acolo. Domnia sa e din Beclean, e și tânăr, clar că ce este acolo e noutate și istorie recentă pentru el.
În calitate de cetățeni cârcotași ai Bistriței, acesta a fost comentariul nostru la comentariul arhitectului. Liber la comentarii mai jos – pentru tot orașul.
