Este Vinerea Patimilor – Vinerea Neagră sau Seacă. Ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a murit răstignit pe cruce. Ziua care deschide un timp al haosului şi întunericului. Oamenii rămân astăzi fără protecţie divină, susţin cercetătorii etnografi. În comunităţile tradiţionale se spunea că cine face vreun rău semenului său în această zi va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa.
Pentru creștinii ortodocși și greco-catolici, această zi de vineri este o zi cu totul specială. Este numită și Vinerea Mare, Vinerea Seacă, Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră. Este ziua în care se comemorează judecata, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea și moartea Mântuitorului Iisus Hristos.
Oamenii rămân azi fără protecţie divină, susţin cercetătorii etnografi. O zi care deschide un timp al haosului şi întunericului. În comunităţile tradiţionale se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite.
Este o zi de post negru și aliturgică. În biserici nu se oficiază niciuna din cele trei liturghii. Singura ceremonie este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă, în mijlocul bisericii. Ceremonia simbolizează coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.
Seara preoții vor oficia slujba numită Prohodul Domnului sau a Plângerii la mormânt. Preoții poartă Sfântul Epitaf în jurul bisericii, într-o procesiune specială de înmormântare. Sfântul Epitaf este așezat apoi pe Sfânta Masă din altar, simbolizându-se astfel punerea Domnului în mormânt. Aici rămâne până la Înălțare.
Superstiții în Vinerea Neagră
Cei mai superstiţioşi dintre bătrâni credeau că cine face vreun rău semenului său, în această zi, va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa. De asemenea, se credea că cine reuşeşte să ţină post negru va fi ajutat de Dumnezeu să scape de boli. Să-i meargă bine tot anul, să fie ferit de necazuri şi nevoi.
Pe vremuri circula şi superstiţia că dacă postul negru se respectă întocmai, vom şti cu trei zile înainte – când anume vom muri.
Femeile nu au voie să coacă azi pâine sau cozonaci, ca să nu ardă mâinile Maicii Domnului. Nu au voie nici să se apuce de cusut, ţesut sau croşetat, ca sa nu orbească şi să n-o supere pe Sfânta Vineri.
Abia mâine, în Sâmbăta Mare, gospodinele au voie să-şi pregătească cozonacii și să roşească ouăle (dacă nu au făcut-o în Joia mare). Tot în Sâmbăta Mare se cocea și Pasca.
Dacă în Vinerea Mare plouă, anul va fi roditor. În biserici nu se bat clopotele, nici măcar dacă moare cineva. În acest caz, preoţii folosesc doar toaca, pentru că este o zi a durerii şi a patimilor Mântuitorului.
„În Vinerea mare s-au petrecut fapte asupra cărora nu vom reuşi să gândim toată viaţa noastră de-acum încolo… Mântuitorul a suferit pe cruce schingiuiri, bătăi, injurii. A trăit lipsa de Dumnezeu pentru ca noi să putem trăi prezenţa Lui…”, explica preotul Grigore Conea, amintind tulburătoarele cuvinte ale Sfântului Dimitrie: „Dacă smerită cugetare şi zdrobire de inimă vei avea la Patimile lui Hristos, mai mult folos vei avea decât dacă un an de zile n-ai mânca decât pâine şi apă sau dacă ai citi Psaltirea în fiecare zi… Dacă smerită cugetare şi zdrobire de inimă vei avea la Patimile Domnului Iisus Hristos…”
Foto @ Arhivă