„Când s-a creștinizat lumea, un prinț tânăr i-a spus tatălui său că el dorește să facă biserici pentru creștini și, dacă primește permisiunea, el se duce să caute aur în regatul lui. Auzind regele gândul prințului i-a dat încuviințare și s-a bucurat că prințul are gânduri așa mărețe. Și-a pregătit prințul ce avea nevoie și a pornit la drum. Cale de trei luni, trei săptămâni și trei zile a tot căutat aur fără să găsească, până când a ajuns la Rodna….”
„Privește îndelung, apoi o ia în sus pe cursul de apă al Izvorului, și urcând, aude deodată un glas de femeie care cânta duios un cântec. Pentru că nu auzea clar vorbele, prințul se depărtă de cursul de apă și se uită în direcția din care venea cântecul și zărește un castel frumos pe o stâncă nu prea mare. Apropiindu-se de castel aude cântecul clar și vede o fată care torcea la geam și cânta. Fata era cu fața spre apus și se uita la soarele care asfințea, fără a vedea că prințul s-a apropiat de castel până a ajuns sub geamul ei. Când dă cu ochii de prinț, fata încremenește, scapă fusul jos care cade la picioarele prințului, și se oprește din cântat. Prințul se apleacă și ridică fusul, se uită la el și observă că fata toarce fir de aur…”
Legenda despre Stâncile Dracului, istorisită de Lelea Safta Tămaș din Rodna, este doar una dintre minunatele istorisiri cuprinse în volumul Istoria Rodnei în date – o carte scrisă de Cornel Filip Domide, închinată fiului său, Ioan Domide, dispărut mult prea devreme din această lume, la vârsta de 27 de ani, în urma unui tragic accident rutier petrecut în 2015.
Cartea a fost prezentată zilele trecute la Muzeul Etnografic și al Mineritului din Rodna, cu prilejul unei expoziții de fotografie intitulată „Istoria Mineritului la Rodna”. Expoziția a adus în atenția celor care au participat diferite aspecte ale practicării mineritului în Munţii Rodnei – fiind, totodată, un omagiu adresat tuturor celor care au lucrat în minele din Rodna de-a lungul secolelor.
„Timpul de când își are Rodna începutul este necunoscut. Este însă constatat că încă de pe vremea dacilor, probabil și a agatarșilor, la Rodna se lucra la mine. Nenumărate urme de vechi lucrări miniere, mormane de zgură, ruine de ziduri și galerii subterane sunt dovezi că Rodna a fost în vechime un oraș metalurgic bogat, unde se făceau lucrări miniere în mare extensiune. Exploatările miniere au avut o influenţă deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localităţii, cât şi a întregului bazin superior al Someşului Mare…”, ne-a explicat Floare Grapini.
În 1224, Rodna devine district condus de comite regal, păstrând titlul „de Rodna”, cu administraţie proprie, juraţi, notari, cu târg, monedă şi emblemă proprie. Dreptul de a avea monedă proprie a fost acordat de Andrei al II-lea în 1227, când a acordat privilegii orăşeneşti centrelor miniere. Localitatea este atestată documentar în anul 1235 în cronicile ruseşti, iar din însemnări reiese că la Rodna exista mină, atelier de prelucrare a metalelor şi topitorii. Metalele şi bijuteriile făcute aici erau apreciate la curtea regelui Ungariei, Bela al IV-lea, iar istoria lor prezintă particularități care le deosebesc de alte exploatări miniere și are o contigentă stânsă cu variate probleme tehnice, economice, etimologice, sociale – constiituind un subiect din cele mai interesante de studiat.
[arve url=”https://youtu.be/Hc6tBPsyBY4″ /]
„Din punct de vedere economic Rodna a avut de suferit pentru că s-au închis minele… Deşi închise, minele din Munţii Rodnei ascund încă impresionante cantităţi de minereuri complexe (plumb, zinc, aur, argint şi cupru), iar cercetările arheologice au demonstrat că mai există resurse pentru încă câțiva zeci de ani…”, susține muzeograful Floare Grapini
Secolul XX a reprezentat o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic, prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minei de la Valea Blaznei (1973), a minei Făget – Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna – Flotaţia (1973), a unui iaz de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.
Cornel Filip Domide, scriitor și miner, totodată, s-a născut la Rodna în anul 1953, fiind pasionat de istorie, și în special de istoria localității natale Rodna. Autorul este în același timp un iubitor de natură și de frumos, fapt pentru care încearcă să scoată la iveală urmele trecutului și în același timp să pună în valoare și pe cele ale prezentului.
Ioan Gog, fost șef de mină la Valea Vinului, a împărtășit curioșilor din sală cum a practicat lumea mineritul pe vremuri, mărturisind că este important să prețuim trecutul și muzeul care adună amintirile la un loc, dar și mai important este să prețuim oamenii care sunt de fapt adevăratul muzeu.
„Am venit la acest vernisaj la invitația doamnei profesoare muzeograf Florea Grapini, care în prezent răspunde de acest muzeu. Este, de fapt, o expoziție pe tema mineritul într-o altă variantă. Și eu am organizat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, anul trecut, o astfel de expoziție, o colaborare frumoasă cu muzeul etnografic și al mineritului din Rodna. Am adus multe obiecte de la Rodna, la Cluj. Am reunit cele doua colecții și am realizat expoziția pe care mi-am dorit-o. Expoziția de la Rodna este mult mai bogată, observ că au foarte multe fotografii de arhivă care ilustrează istoria mineritului…”, a recunoscut muzeograful clujean Mihaela Mureșan, plăcut impresionată de muzeul din Rodna.
Gina Bontaș
