La începutul lunii aprilie, muzeografii și bibliotecarii din întreaga țară au declanșat greva japoneză, dezamăgiți de „degradarea cronică a mediului profesional în care își desfășoară activitatea – un sector profesional ignorat, uitat și minimalizat de toate guvernările”. Crin-Triandafil Theodorescu, administratorul Peșterii Izvorul Tăușoarelor, aflată sub tutela Complexului Muzeal BN – ne-a explicat care sunt consecințele și pericolele generate de această criză.

Revendicările celor din sistemul muzeal – de la șoferi la manageri – nu se rezumă la cele de natură salarială, deși ele sunt de prim impact, a admis Crin-Triandafil Theodorescu.

A avut loc o creștere salarială pentru muzeografii din instituțiile muzeale care țin de Ministerul Educației. Pentru cei care aparțin de Ministerul Culturii nu s-au acordat creșteri salariale.

„S-a creat o discriminare care trebuie rectificată. Este cireașa de pe tort care a generat foarte multă nemulțumire. Salariile trebuie aliniate la cele ale colegilor noștri care lucrează pe același palier profesional. Atâta doar că ei aparțin unui alt sistem.

Dar chestiunea este mult mai complexă decât atât. Ea se referă la degradarea unui act cultural fundamental pentru civilizația românească și identitatea națională. 

GREVĂ japoneză în toate muzeele din Bistrița-Năsăud: „Un sector profesional ignorat, uitat și minimalizat de toate guvernările”

O instituție muzeală nu este doar o expoziție sau o prezentare de obiecte. Ea reprezintă o redută unde se luptă în permanență – de multe ori neștiut – pentru conservarea identității naționale și al patrimoniului cultural al acestui popor.

Atacul asupra acestui act fundamental este un atac la identitatea națională. Este unul dintre semnalele pe care ne dorim să le tragem”, a explicat Crin Triandafil Theodorescu.

Actul cultural muzeal se bazează pe trei funcții foarte importante:

• recuperarea patrimoniului cultural al acestui popor
• conservarea patrimoniului
• valorificarea lui în beneficiul civilizației contemporane

„Nu se poate amâna recuperarea bunului patrimonial. Există o percepție eronată asupra actului muzeal. Dar în spatele acestui front office se află o muncă invizibilă și costisitoare.

Obiectele de patrimoniu – mai ales cele care fac parte din categoria Fond sau Tezaur – au fișe de identitate și evidență a intervențiilor și a stării de sănătate. Așa cum fiecare dintre noi avem fișe la medicul de familie… Pentru asemenea piese pe care noi le gestionăm – milioane de piese – nu se pot amâna intervenții le curative / preventive în ideea c-o să primești probabil banii anul viitor ca să cumperi substanțele de care ai nevoie la intervenția curativă.

În timpul acesta piesa se poate deteriora ireversibil. Instituția muzeală care are în inventar o asemenea piesă – poate să răspundă chiar și penal pentru degradarea ei. Fiindcă vorbim de obiecte de o importanță fundamentală.

Tragem un semnal de alarmă asupra degradării acestui act fundamental și foarte important.

La nivel național, instituția muzeală face parte din instituțiile strategice ale României.

Peste 10 ani poate că nu vom mai avea ce să recuperăm. Acum trebuie să facem lucrul acesta. Acum trebuie să intervenim”, a subliniat Crin-Triandafil Theodorescu.

Acesta a avertizat că există posibilitatea ca Noaptea Muzeelor – un brand important deja în viața culturală a orașului – să nu se poată desfășura așa cum se cuvine.

„Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud nu s-a înscris în lista instituțiilor muzeale care orgnizează Noaptea Muzeelor. Sindicatele vor decide în timp util care va fi atitudinea în raport cu acest eveniment.

Dacă ordonanța de guvern nu va trece și nu va avea efect cât mai curând, așa cum ni s-a promis în repetate rânduri, tendința generală este de subminare a evenimentului…”, a mai spus Crin-Triandafil Theodorescu.