Un ministru român a fost întrebat de presă cum a putut să-şi angajeze fiica în subordine. O întrebare legitimă pentru o societate autonomă, cu putere descentralizată, cu instituţii şi proceduri transparente. Răspunsul ministrului – în spiritul colectivismului care ne caracterizează: Dar nu este datoria unui tată să aibă grija de fiica sa?!? Care va să zică, avem de-a face cu o ciocnire flagrantă între două filosofii total diferite…
Daniel David – decanul Facultăţii de Psihologie de la UBB, a susținut ieri seară o fascinantă şi savuroasă conferinţă la Bistriţa. Timp de aproape o oră a vorbit bistriţenilor care au umplut Sinagoga despre „Psihologia Poporului Român”. Este lucrarea sa de anvergură lansată în urmă cu trei ani, care are în spate o muncă de cercetare de un deceniu.
Daniel David a făcut o succintă trecere în revistă a celor șase atribute psiho-culturale care îi caracterizează pe români, începând cu distribuirea puterii sociale, incertitudinile percepute ca şi pericole, şi nu oportunităţi – pragmatismul sau masculinitatea românilor.
Cum este distribuită puterea şi influenţa socială la români…?
Profesorul Daniel David s-a referit în discursul său la felul în care este distribuită influența socială într-o anumită societate. „Sunt țări şi culturi în care puterea socială este distribuită în diverse zone, astfel încât nicio zonă nu devine foarte puternică, monopolizând controlul societății. În alte țări puterea este concentrată astfel încât puțini oameni ajung să controleze mulți oameni.
Într-o astfel de cultură în care puterea este concentrată, apare și este apreciată ideea de șef… șeful e foarte important. Șeful e șef. Nu este reprezentantul nostru, ca să fie clar…”, a subliniat Daniel David. Profesorul a remarcat faptul că în prima variantă – cel care ocupă poziții de putere este mai degrabă văzut ca un reprezentant al celorlați, nu ca șeful lor.
Incertitudinile viitorului – pericole sau oportunități…?
Sunt anumite țări, anumite culturi, care privesc viitorul și impredictibilitățile sale ca fiind oportunități de dezvoltare. Impredictibilitățile sunt șanse. Oportunități.
Alte țări îşi privesc incertitudinile viitorului ca pe nişte pericole, nu oportunități – a mai spus Daniel David, amintind că şi România se încadrează în această categorie. Românii percep schimbările și incertitudinile viitorului ca pe niște pericole, nu oportunități de dezvoltare.
O altă componentă importantă – Pragmatismul…
Pragmatismul este definit aici ca fiind felul în care ne raportăm la trecut și viitor – a punctat Daniel David. Anumite țări se proiectează în prezent și viitor, fără să pună mare preț pe trecut.
Alte țări îşi trăiesc prezentul mereu orientate către trecut. Ele îşi valorizează trecutul, îl ridică în slăvi, dar uită de viitor.
[arve url=”https://youtu.be/kXZW20-qH1U” /]
Masculinitatea românilor…?
Sunt țări și culturi în care competiția și asertivitatea sunt valorizate. Acestea sunt țările masculine – a subliniat profesorul Daniel David, amintind de celelalte țări în care competiția nu este valorizată. Aici primează mai degrabă înțelegerea şi solidaritatea:
„Nu încurajăm competiția, ci încurajăm, mai degrabă, armonia. Acestea sunt țările feminine. Și aici observăm că România are un scor aproape de medie…”
Individualism vs Colectivism:
O altă dimnesiune fundamentală între cele 6 – o dimensiune cheie – se referă la Individualism vs Colectivism, a remarcat Daniel David. În anumite țări, în anumite culturi, grupurile sociale se constituie pe logica unei familii mai extinse. Construim grupuri pornind de la relații de cunoștințe, rudenie, prietenii. Acestea sunt societățile colectiviste – a explicat Daniel David.
Într-o astfel de societate, se manifestă o mare solidaritate în interiorul grupului, dar şi o anumită suspiciune față de cei dinafară, pentru că ei sunt altfel decât noi şi nu sunt „de-ai noștri”.
Sunt alte țări, în schimb, unde grupurile se constituie pe bază de valori comune: nu suntem rude, nu suntem prieteni, nu ne cunoaștem foarte bine, dar avem valori comune. Pe baza acestor valori constituim grupuri de forma comunităților, nu a colectivelor.
Diferența este că într-un grup de tip comunitar există o solidaritate mare în interior, dar există şi o deschidere mult mai mare spre cei din afara grupului.
Este profilul societăților individualiste – a explicat Daniel David, nuanţând că – deşi în România individualismul este asociat cu egoismul – în cazul cercetării sale psihologice, individualismul este echivalentul unui individ autonom, cu valori pe care le conștientizează. În 2015, în România încă funcţiona din plin modelul colectivist.
Pedepse sau recompense…?
Sunt societăți în care comportamentul se controlează mai degrabă prin pedepse – a afirmat profesorul Daniel David. „Se vânează greșeli, dacă ai greșit ești pedepsit. Dacă faci lucruri ok, nimeni nu te laudă. Se consideră că e normal şi e datoria ta să faci așa ceva. Nu se folosesc recompense. Se folosesc, mai degrabă, pedepse”.
În alte țări, în schimb, se manifestă o combinație între pedepse și recompense. România are un scor foarte scăzut de indulgență. Suntem o cultură care, de obicei, controlăm comportamentul social mai degrabă prin pedepse, decât prin recompense.
„Acesta este profilul psiho-cultural al românilor. Nu este un profil psiho-cultural bun sau rău în sine, superior sau inferior altor profiluri. Dar trebuie să recunoaștem că el devine mai eficient sau mai puțin eficient pentru o țară, în funcție de modelul de dezvoltare pe care țara respectivă îl are… (…) România tinde spre valorile vestice, occidentale, dar nu este pregătită psiho-cultural să adere la ele…”, a mai admis profesorul Daniel David.”
Conferenţiarul a mai atras atenţia că spațiul vestic este construit pe două valori fundamentale care sunt în totală opoziție cu cele româneşti. Spațiul vestic este construit pe ideea individului autonom, nu colectivist, și pe ideea descentralizării puterii sociale, nu pe ideea concentrării puterii.
„Imaginaţi-vă o țară care are axa de valori psiho-culturale în opozție cu spațiul în care a intrat. Ea va avea niște probeme majore. Pentru că aproape toate instituțiile pe care noi trebuie să ni le asumăm, în educaţie, în sănătate, în economie – toate regulile şi procedurile au fost gândite într-o altă logică psiho-culturală. Nu pentru individul colectivist, ci pentru individul autonom. Nu pentru o ţară în care puterea e concentrată şi şeful contează, ci pentru o ţară cu puterea descentralizată. De aceea avem probleme majore. Nu reuşim să ne folosim potenţialul legat de mărimea teritorului sau a populaţiei… Nu reuşim să fim un actor puternic în spaţiul vestic. Deşi am aderat, nu ne-am integrat…” – a mai spus profesorul Daniel David.
[arve url=”https://youtu.be/2cq6dtspGxc” /]
