Totul a început în 1983, când Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru Electrotehnică Bucureşti (ICPE), pe atunci un colos cu 3.500 de angajați, și-a constituit câteva filiale. La Iași, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe și – spre surpriza multora – la Bistrița.
Ing. dr. Grigore Vlad – managerul ICPE Bistrița – a fost prezent ieri seară la Bistrițeanul Live. Acesta a făcut un scurt istoric al instituției, depănând o fascinantă poveste a drumului plin de peripeții pe care institutul de cercetare l-a parcurs până să ajungă societate comercială cu capital privat.
Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Electrotehnică din Bistrița i se datorează unui fizician din oraș, Gheorghe Rusu. El a insistat cu mult succes ca o asemenea filială să existe și la Bistrița – a mai povestit in. dr. Grigore Vlad.
„În 1989 Institutul din Bistrița avea 120 de angajați. Ideea era ca ICPE Bistrița să deservească prin activitatea de cercetare aplicativă – zona industrială”, a explicat ing. dr. Grigore Vlad.
Managerul ICPE Bistrița a recunoscut că muncește aici din 1985. De-a lungul timpului s-a ocupat de diverse proiecte, începând de la instalațiile pentru reglarea cuptoarelor de sticlă, la miniacumulatori, instalații pentru neutralizarea sarcinilor electrice, la fosta fabrică Netex.
„Diversitatea era foarte mare. Erau colective mixte de ingineri electrotehniști, electroniști, chimiști, biologi, fizicieni. O lume cu foarte multă experiență. Aveai de la cine să înveți… A fost o perioadă foarte interesantă atunci, în primii ani. Poate că ai găsi și astăzi de la cine să înveți, dar parcă nu mai este timp. Lumea aleargă, tinerii sunt mai pragmatici, parcă nu mai au atâta răbdare… Dar nu se poate clădi nimic fără să înveți. Orice lipsă de studiu la timpul lui se regăsește mai târziu într-o lipsă de profesionalism…”, a mărturisit ing. dr. Grigore Vlad.
ICPE Bistrița, de la institut de stat, la societate comercială
Trecerea de la filiala unui institut bucureștean la societatea comercială cu capital integral privat s-a făcut în 2006, cu destule emoții. „Practic am cumpărat institutul la licitație. Am cumpărat acțiunile de la stat, și ne-am continuat activitatea… Înainte de 1989, în România erau 120-130.000 de cercetători. Era o forță imensă de muncă foarte calificată. După 1989, ei nu au mai putut fi susținuți financiar. Așa a început decimarea sistematică a institutelor de cercetare. Printr-o subfinanțare permanentă care se menține și azi, sub cotele oricărei țări europene. Azi s-a ajuns la sub 20.000 de cercetători atestați”, a recunoscut ing. dr. Grigore Vlad.
Managerul ICPE Bistrița a admis că după 1990 instituția a traversat o perioadă foarte dificilă.
„Nu se știa încotro o luăm, nu se știa ce facem. Contractele de cercetare erau din ce în ce mai puține. Piața era destul de slabă și reticentă. Era la modă mai mult comerțul decât producția. În 1999, la ICPE Bistrița rămăseserăm doar 25 de oameni. Atunci am luat o hotărâre. Devenisem șef de filială și hotărârea să ne despărțim de București. Am luat-o pe un traseu propriu”, a mai povestit Grigore Vlad.
Multe institute au supraviețuit în funcție de interesele managementului sau al oamenilor din interior. Multe au dat faliment ori s-au transformat în afaceri imobiliare.
Dacă înainte de 1989, aceste instute de cercetare funcționau pe baza unei strategii legate de industria românească, de cultură, medicină, și altele. După 1990 nu a mai existat niciun fel de strategie, totul s-a prăbușit – a mai punctat ing. dr. Grigore Vlad.
„Ne-au tot întrebat dacă vrem să rămânem institut național public, sau să ne afiliem unei universități sau ne privatizăm… Privatizarea era însă foarte riscantă. Până în 2004, când guvernul Năstase a scos o lege de privatizare a institutelor de cercetare. Trebuia să prezinți o ofertă de privatizare care să ducă activitatea mai departe. Nu a fost atât de greu, pentru că nu a fost nimeni interesat. Au dat târcoale doi sau trei care voiau să se prezinte la licitație. Dar nu au putut să prezinte o ofertă corespunzătoare caietului de sarcini…”, și-a amintit ing. Grigore Vlad.
Un episod important: Nu a trecut nimeni peste semnătura mea…
Multe institute de cercetare au depins de managementul existent în acele vremuri de cotitură. Și managerul ICPE Bistrița a avut parte de suficiente provocări. „Încheiasem un parteneriat cu Facultatea de Știința Mediului de la Universitatea Babeș Bolyai. Prin 2004 rectorul Universității Tehnice din Cluj, Gheorghe Lazea, căruia îi fusesem student, ne-a făcut o vizită, însoțit de două cadre didactice. Mi-a spus că există o hotărâre de guvern ca institutul să fie transferat la Politehnică. Am rămas fără replică.
Ulterior abia am primit o adresă de la Ministerul Cercetării. Ne informau acolo și despre hotărârea aceea de guvern și ne întrebau ce vrem să facem. Faptul că nu am fost de acord să fim transferați în curtea nimănui a contat enorm. Nu a trecut nimeni peste semnătura mea, semnătura unui director de firmă, practic. Deși nu aveam niciun fel de pile. Nicăieri pe tot traseul meu profesional, de altfel, nu există așa ceva…”, ne-a mai mărturisit ing. dr. Grigore Vlad.
În prezent, la ICPE Bistrița muncesc 50 de specialiști cu studii tehnice. Aici se derulează atât activităţi de cercetare-dezvoltare, cât şi activităţi de producţie de echipamente şi implementare de tehnologii în domeniul protecției mediului.
Alte detalii fascinante despre ICPE Bistrița puteți descoperi urmărind întreaga emisiune, mai jos:
[arve url=”https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fbistriteanul.ro%2Fvideos%2F1598378220326122%2F&show_text=0&width=560″ /]
