„În primul rând suntem foarte fericiți că am rămas în viață. Pentru că… să circuli între Drobeta Turnu Severin și Galați pe drumurile din sudul țării, din Câmpia Română și Lunca Dunării este un act de maxim curaj…”, a transmis profesorul Ioan Bâca de la UBB Extensia Bistrița.
„Au fost șase zile de foc. În primele patru zile am parcurs câte 150 de kilometri, iar în ultimele două zile – câte 90-100 de kilometri. Ne-am mișcat foate repede”, a transmis profesorul Ioan Bâcă, de la UBB Extensia Bistrița.
Alături de ciclistul bistrițean Marin Moldovan, acesta a parcurs recent cei 808,88 kilometri din Drumul Dunării. Deși inițial cicliștii își calculaseră că drumul va dura 10 zile, au reușit să-l parcurgă în doar 6 zile.
Detalii despre impresionantul lor demers, mai jos:
Ioan Bâca și Marin Moldovan au mulțumit în primul rând sponsorilor care au făcut posibilă această aventură. E vorba de DAN HILL BIKE, DECATHLON BISTRITA și TOURMONT KING.
Cicliștii au pornit din Drobeta, în prima zi, traversând localitățile de pe traseu până la Portul Cultural Cetate. – spațiul în care poetul Mircea Dinescu își filma emisiunile cultural-culinare.
În a doua zi au trecut de Corabia, iar în a treia zi au traversat Oltul. Au trecut pe deasupra râului Argeș, la Oltenița, poposind în a patra zi în Călărași. Au ajuns la Brațul Borcea și Bacul Pietroiu, traversând și râul Ialomița în a cincea zi.
În cea de-a șasea zi cicliștii au ajuns la Brăila și Galați. Au trecut Siretul la Galati, ajungând și pe faleza din Galați.
Aici profesorul Ioan Bâca a prezentat și concluziile impresionantului lor demers.
„În primul rând suntem foarte fericiți – eu și Marin Moldovan – că am rămas în viață. Pentru că – să circuli între Drobeta Turnu Severin și Galați pe drumurile din sudul țării, din Câmpia Română și Lunca Dunării este un act de maxim curaj…
Este plin de riscuri.
Este mai ușor să urci pe Everest decât să traversezi cu bicicleta drumul între Drobeta și Galați. Mașinile sunt în stare să te spulbere în orice moment…
Pentru cicloturism – nu există nici o amenajare din partea statului român.
Niște piste de bicicletă desenate în Drobeta, în Olt, Dolj și Teleorman – nimic. Câteva piste prin niște sate din Giurgiu și Călărași. În Brăila – nimic. În Galați – niște desene pe asflat, cum urci spre faleză.
În concluzie, cicloturiștii nu pot să vină de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră pe teritoriul României și să se simtă în siguranță”, a avertizat profesorul Ioan Bâca.
Cei doi cicliști din Bistrița au constatat, de asemenea, că întinderile agricole ale Câmpiei Române nu au parte de niciun fel de sistem de irigație.
„Abia în Bărăgan am întâlnit ceva sisteme de irigație. În restul județelor pe care le-am străbătut – nimic, nimic, nimic. Pustiu total…
Avem o Câmpie Română care ar putea întreține singură toată Europa. Alta nu mai primi. Dacă nu știm s-o gospodărim – nu știu ce va fi… În final, Drumul Dunării de la Drobeta la Galați s-a încheiat cu bine… Pedalăm ca să rămânem în echilibru…”, a conchis prof. Ioan Bâca.
Vroiam să mă bag și eu la anul, dar dacă spuneți că e mai ușor Everestul, prefer aceasta ultima variantă
Felicitări, un parcurs lung și greu Respect și trebuie să facem și copii să iubească bicicleta.
Bravo domnule profesor, colegul meu de la Bistrita Civica. Bravo si tovarasului de drumetie. Desigur ca acest filmulet si stirea in sine sunt de pus pe masa habarnistilor de la Guvernul Romaniei si chiar pe masa CSATULUI la domnul Presedinte Iohannis sa auda si ei in ce hal suntem la acest capitol. Clamam ca vrem sa avem turism in toate formele dar ne doare la basca de siguranta celor care vreau sa vada frumusetile noastre locuite si conduse de politruci habarnisti si dezinteresati la toate, mai putin de buzunarul personal.
Reportaj insteresant si instructiv.
Cei mai multi automobilisti conduc imprudent si nu au nici un fel de dorinta sau instinct sa protejeze biciclistii.
Asta se intampla in foarte multe dintre localitatile tarii dar nu este vina guvernului ci a scolilor de soferi si a politiei.
Multi arunca gunoaie la intamplare, parcheaza in locuri rezervate persoanelor cu dizabilitati, sunt zgomotosi …
Aste este lipsa de civilizatie iar corectarea situatiei cade – in prncipal – in sarcina autoritatilor/ Politiei locale.
Ma intreb cate institutii au un program de corectare a situatiilor descrise mai sus.