Invitat ieri seară la Bistrițeanul Live, Cornel Ban – originar din Năsăud, actualmente profesor universitar dr. la Copenhagen Business School – a împărtășit din experiența sa urbană în orașe precum Copenhaga, New York sau Londra. Cornel Ban a oferit și cîteva sfaturi pentru viitorul primar al orașului. Care este ultimul răcnet la Bistrița:
Invitat la Bistrițeanul Live, profesorul Cornel Ban a vorbit, între altele, despre noile criterii pe care se vor distribui fonduri europene.
În următorul exercițiu bugetar, Uniunea Europeană a hotărât că principalele alocări de fonduri vor merge spre tot ce ține de pregătirea statelor europene pentru criza climatică – haosul climatic sau încălzirea globală prin care trecem în acești ani.
„Asta înseamnă că se finanțează în primul rând transportul public – cât mai electric posibil… Bistrița are un precedent bun. E bine că pornind de la fosta administrație este în derulare acea Linia Verde. Cu autobuze electrice și piste de biciclete, care leagă Viișoara de Unirea. Cred că e o idee foarte bună, dar cu o mare condiție.
Nu cunosc toate detaliile, dar finanțările care se dau pentru acest tip de transport sunt cele în care pista de biciclete devine un loc de făcut naveta. Dacă trăiești, de pildă, în Unirea sau Bârgău și ai de venit la Bistrița – nu mai vii cu mașina până în centru…
Îți lași mașina la intrarea în oraș, într-o mare parcare, iar de acolo iei un autobuz electric sau o bicicletă. Așa funcționează lucrurile în toată Europa. Poate sunt unii care spun că noi Bistrița ne-am născut în BMW, așa că trebuie să mergem cu el neapărat până la birou. Altfel e dictatură…”, a remarcat profesorul Cornel Ban la Bistrițeanul Live.
Parcări supraetajate în centrul orașului…?!?
Candidații care se hazardează să promită parcări supraetajate în centrul orașului vor trebui să prezinte, așadar, și soluția de finanțare – susține Cornel Ban. Pentru că Uniunea Europeană sigur nu va finanța așa ceva.
„Nu pot să dau indicații speciale. Pot doar să spun atât: Nu gândiți dezvoltarea Bistriței în jurul mașinii… Nu se poate elimina peste noapte mașina din Bistrița. Dar în Copenhaga, de pildă, treptat, în ultimii 30 de ani, s-au tot eliminat din spațiile de parcare. Câte 10 – 15% din locuirile de parcare s-au tot diminuat în centru.
Până când lumea s-a obișnuit și a înțeles că nici nu are nevoie. Sunt străzi întregi pe care nu se poate parca nicăieri. În centrul orașului Copenhaga nu se mai parchează de 30 de ani...”, a subliniat Cornel Ban.
Nu ai cum să oferi spații de parcare în centru
Fondurile europene disponibile pentru infrastructură se oferă tocmai cu condiția eliminării unor spații de parcare din centrele orașelor – a mai subliniat profesorul Cornel Ban.
Fondurile nu se dau pentru ca administrațiile locale să ofere alte locuri de parcare, tot în centru, în schimbul celor eliminate de transportul public în comun.
Dacă tot vrem să intrăm în Europa, trebuie să ne asumăm și un asemenea comportament ecologist – a mai spus profesorul universitar Cornel Ban.
El a oferit și exemplul unor capitale europene în care mașinile sunt interzise în centru.
„Nici în Slovenia nu există mașini în centru. Este transport electric public, dacă ți-e lene să mergi cu bicicleta folosești autobuzul electric. Dacă ai de mers o jumătate de kilometru la cumpărături sau la serviciu, te duci pe jos. Asta înseamnă a fi european. A fi european nu mai înseamnă să parchezi cât mai aproape de locul destinației”, a remarcat profesorul.
Cum îi convingi pe bistrițeni să renunțe la mașină?
„Este foarte greu. Trebuie lucrat mult cu oamenii. Acesta ar fi al doilea sfat pe care l-aș da viitorului primar. Autoritar nu poți să impui nimic. Ți-i urci pe oameni în cap…
Din ce am observat până acum, Primăria Bistrița nu are consilieri cu o formare sociologică serioasă. Care să stea de vorbă cu oamenii, să le explice cum stă treaba, să studieze pe unde se mișcă oamenii…”, a sugerat Cornel Ban.
Drept exemplu, Cornel Ban a povestit despre arhitectul-șef care a refăcut Copenhaga, celebrul Jan Gehl. Acesta din urmă spunea că atunci când faci planuri de mobilitate urbană, nu le faci din elicopter.
Pur și simplu trimiți sociologi în teren care să măsoare pe unde trec oamenii în orele de maximă aglomerație. Se fac niște baze de date care se analizează, după care se face o hartă care cuprinde punctele unde trebuie schimbat ceva.
Acesta ar fi al doilea sfat pentru viitorul primar – să pună în aplicare și să aibă încredere în studii sociologice urbane serioase – a subliniat Cornel Ban.
Abia pe baza unor asemenea studii se pot fundamenta proiecte care să facă din Bistrița un oraș pentru oameni. „Acest arhitect danez, Jan Gehl spunea că în momentul în care decizi că faci un oraș pentru oameni, și nu pentru mașini – ai schimbat deja paradigma. Sunt orașe mult mai blocate decât Copenhaga. Am trăit în Boston, în New York, în Londra. Calitatea vieții nici nu se compară. Un alt exemplu din Jan Gehl: o mare aglomerație este generată de părinții care își aduc copiii la școală cu mașina…”, a mai observat Cornel Ban.
Ultimul răcnet, în Bistrița: straturi de cartofi în spate la Sugălete…
Un al treilea sfat pentru viitorul primar, din partea profesorului Cornel Ban, s-a referit la spațiile verzi din oraș.
„Tot ce înseamnă spațiu verde în Bistrița trebuie să fie intangibil. Nu mă refer doar la copaci. Mă refer la tot ce înseamnă spațiu verde. În spatele Sugăletelor sunt case vechi, rămase acolo din evul mediu, parcă. Au niște curți lungi, cu câteva mașini ruginite înăuntru… Unele au chiar și straturi de cartofi! .. Ăsta este ultimul răcnet! Bistrița este cumva în avangardă. Este foarte mult spațiu verde în Bistrița, dar el nu se vede poate din cauza unor construcții urâte…”, a mai punctat Cornel Ban.
În Copenhaga nu se mai plantează plante ornamentale. Se plantează meri și cireși. Se lasă să crească speciile naturale, cele care nu mai trebuie udate sau îngrijite și toaletate de firme speciale, plătite din bani grei. Locuitorii din Copenhaga pun inclusiv legume și pomi fructiferi. Nu mai ai voie să construiești niciun garaj – a remarcat Cornel Ban.
Acesta s-a referit la posibilitatea de a construi în oraș nu pe vertical, ci pe orizontal. „Dacă vrei să construiești, merită construit în zonele care trebuie oricum revitalizate, cum ar fi fostele platforme industriale… Am observat că înspre Dedeman lucrurile s-au dezvoltat destul de mult… Ideea de a merge pe vertical cu construcțiile nu se mai finanțează în Uniunea Europeană…”, a precizat profesorul Cornel Ban.
Alte aspecte interesante despre experiențele profesorului Cornel Ban puteți descoperi urmărind întreaga emisiune, mai jos:
[arve url=”https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fbistriteanul.ro%2Fvideos%2F312912846577970%2F&show_text=0&width=560″ /]
