Despre umilințe, frig și mizerie, despre brutalitatea gardienilor, suprimarea elitei românești și virtutea eroică fondată pe încrederea nesmintită în Providență, despre paradoxala bucurie de a fi închis pentru Christos sau oroarea transformată în sens – s-a povestit azi la Biblioteca Județeană, acolo unde a fost evocată legendara figură a cardinalului Iuliu Hossu.
Iuliu Hossu, cel care a citit actul care consfințea Unirea din 1918 la Alba-Iulia, a fost comemorat astăzi, la Biblioteca Județeană „George Coșbuc”, în prezența unor politicieni, comandanți militari, importante figuri bisericești și oameni de cultură care au evocat arestul cardinalului din octombrie 1948, dar și cutremurătoarele mărturisiri cuprinse în volumul de memorii „Credința noastră este viața noastră”…
„Bisericile istorice din Ardeal și Marea Unire” s-a intitulat simpozionul moderat astăzi de prof. dr. Mircea Gelu Buta la Biblioteca Județeană „George Coșbuc”, eveniment al cărui amfitrion a fost Ioan Pintea.
ÎPS Andrei Andreicuț s-a referit în discursul său la unitatea creștină, la biserica creștină și misiunea acesteia de a păstra depozitul revelației divine, la anul astral al Unirii din 1918 și jubileul pe care îl traversăm cu toții în acest an, fără să uite să puncteze faptul că, din păcate, mai ales cultele neoprotestante au obiceiul de a-și selecta discipolii dintre credincioșii ortodocși, în loc să se ocupe de cei care nu au îmbrățișat până acum nicio religie.
PS Florentin Crihălmeanu, episcopul Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, a povestit celor prezenți despre rolul bisericii unite cu Roma în realizarea Marii Uniri, amintind despre generațiile de preoți greco-catolici de ale căror nume se leagă de începuturile învățământului românesc transilvănean, amintind de figurile legendare ale lui Inocențiu Micu-Klein, Samuil Micu, Petru Pavel Aron, Gheorghe Șincai, Petru Maior și alți reprezentanți ai Școlii Ardelene concentrate în jurul Blajului – cu un rol covârșitor în pregătirea și cristalizarea conștiinței naționale care avea să ducă mai târziu la Marea Unire din 1918…
Despre anii de umilință, frig și mizerie, brutalitatea gardienilor, programul de neantizare a elitei românești, virtutea eroică fondată pe încrederea nesmintită în Providență, despre iadul transfigurat în lumina stinsă, despre paradoxala bucurie de a fi închis pentru Christos, oroarea transformată în sens- orice având valoarea harului sfânt… A refuzat hotărât propunerea de a juca „un rol istoric în noua organizare bisericească” supusă politicii comuniste instaurate în România, așa cum a refuzat să părăsească și țara, demonstrându-ne tuturor ce înseamnă să trăiești pentru alții… Secretul rezistenței lui Iuliu Hossu trebuie căutat în credința în Christos, încrederea în biserica Romei și, complementar, amintirea mulțimii de enoriași greco-catolici pe care îi înconjoară cu dragoste în perioada episcopatului său de la Gherla și apoi de la Cluj – a povestit poetul Adrian Popescu.
Evenimentul a continuat cu o adevărată lecție de istorie susținută de Ioan Chirilă, președintele Senatului UBB Cluj-Napoca, poetul Adrian Popescu, Alexandru Moraru și Ion Buzași.
Tot astăzi, după conferințele susținute de invitații bibliotecii, în comuna natală a cardinalului Iuliu Hossu a avut loc dezvelirea și sfințirea bustului Cardinal Iuliu Hossu – o lucrare din bronz și piatră realizată de sculptorul Ilarion Voinea în parcul comunei Milaș, cu sprijinul Rotary Club Bistrița.
***
Cardinalul Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud din părinţii Ioan, preot, şi Victoria.
În 1904 îşi începe studiile teologice, fiind trimis la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de Episcopul Vasile Hossu.
Revine în Lugoj unde activează pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi Vicar şi secretar episcopesc. La 3 martie 1917 este numit Episcop în scaunul Eparhiei Gherla, rămas vacant, numirea găsindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu citeşte Declaraţia Unirii la Alba Iulia.
În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupaţie horthystă (1940-1944) şi începutul regimului comunist.
La 28 octombrie 1948 este arestat şi dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal „in pectore”.
Moare la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”…
