Muzeul Județean din Bistrița și-a deschis porțile și vă stă la dispoziție, de când cu noile măsuri de relaxare. Cu o excepție. Accesul este interzis în continuare în una dintre cele mai valoroase resurse naturale și științifice din județul Bistrița-Năsăud și din România. Din fericire, imagini spectaculoase din interior au fost recent publicate:
Peștera Tăuşoare – administrată de Muzeul Județean din Bistrița – nu este deschisă turiştilor. Deocamdată ea rămâne doar un rezervor pentru diverse cercetări științifice, activități explorative și de conservare a biodiversității.
Din fericire, însă, cei de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud au publicat recent câteva spectaculoase imagini din interior. Au fost realizate de fotograful din Rodna Alex Varga. Și ne prilejuiesc astfel acces liber, pentru aproape o jumătate de oră, la spațiul rarefiat și uimitor ascuns în măruntaiele pământului:
[arve url=”https://www.youtube.com/embed/ilCRHjBr30o” /]
Un învățător taciturn și foarte curajos a făcut o descoperire de excepție…
Aflată la o altitudine de aproximativ 1.000 de metri, sub o catenă a crestei Munților Rodnei, pe teritoriul comunei Rebrișoara, peștera Tăușoare reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse naturale și științifice din Bistrița-Năsăud.
Este, totodată, cea mai importantă dezvoltare cavernicolă din Carpații Orientali.
Istoria peșterii este legată de descoperitorul ei, învățătorul Leon Bîrte. Un om taciturn și foarte curajos care a făcut o descoperire senzaţională. Aceasta avea să plaseze judeţul Bistriţa-Năsăud pe harta intereselor majore pentru cercetătorii din întreaga lume. „Era cam leneş, eu eram cu grebla în curte, iar el stătea în pat şi se uita în nişte cărţi…„, povestea soţia lui.
Lui Leon Bîrte i-au urmat generații întregi de speologi exploratori, geologi, muzeografi și cercetători științifici care și-au dedicat o parte a muncii acestui fascinant areal natural.
La ora actuală sunt consemnați peste 10 kilometri de galerii și săli cartate, cu o continuă dezvoltare a cavernicolului.
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud organizează în fiecare toamnă o tabără de explorare speologică, pe bază de voluntariat:, numită „Asaltul Tăușoarelor”. În urma acestor explorări au fost deja adăugate noi galerii, însumând sute de metri de extindere.
Cavernicolul se află într-un plan înclinat, galeriile principale coborând pe un unghi negativ, între 28-43 de grade. Acest fapt face ca adâncimea peșterii Tăușoare să fie de aproximativ 450 metri.
Unică în lume, prin fauna adăpostită înăuntru…
Peștera de la Izvorul Tăușoarelor este unică în lume, din punct de vedere științific. Ea adăpostește în subteran faună și elementele geologice rarisime, chiar unice la nivel mondial.
Fauna peșterii cuprinde specii cavernicole de insecte, adaptate unui mediu oligotrof (sărac în nutrienți), cu un metabolism aparte. De asemenea, pe timpul iernii, între octombrie și aprilie, Galeria de Înaintare reprezintă adăpostul principal al unui număr impresionant de chiropere. Mii de exemplare de lilieci hibernează în măruntaiele peșterii.
Pe lângă acestea, în peșteră mai există un depozit masiv de fosile paleontologice, foarte puțin cercetat. E vorba despre un adevărat rezervor de informații aflat la dispoziția cercetătorilor viitori. Cuprinde oase amalgamate din speciile Ursus spelaeus și Ursus arctos.
Peștera Tăușoarelor este prima peșteră unde cele două specii au fost descoperite în același areal. Faptul infirmă teoria conform căreia ursul de peșteră a fost strămoșul ursului carpatin.
„Smântănă” semifluidă și nodulii sinergetici de Tăușoare…
Mineralogia peșterii este extrem de diversă și interesantă. Ea cuprinde calcite diverse, printre care și mondmilch, un soi de „smântănă” semifluidă, având în compoziție carbonatul de calciu. Dar și speleoteme sulfatice – mirabilitul și gipsul. La care se adaugă elemente geologice unice pe planetă: nodulii sinergetici de Tăușoare, formațiuni care nu au mai fost documentate în altă parte.
Cercetările făcute de specialiștii Institutului de Speologie „Emil Racoviță” continuă și în prezent. În urmă cu un an a debutat un proiect de cercetare multidisciplinar, focalizat pe biologia moleculară a peșterii. Se studiază astfel bacteriile care se dezvoltă în solul peșterii, în vederea obținerii unor soluții pentru dezvoltarea unei noi generații de antibiotice.
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a aplicat, în parteneriat cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, un proiect amplu finanțat prin POIM. În urma acestuia, aici au fost realizate studii științifice amănunțite și a fost elaborat un Plan de management al acestei arii protejate. Planul se află în anul IV de implementare. Cuprinde măsuri de conservare a biotopului, a valorilor științifice protejate, dar și de aplicare a unui management eficient.
Foto / Video @ Alex Varga / Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
