Universitatea Tehnică Cluj-Napoca s-a mutat în sfârșit în casă nouă, în bijuteria istorică din centrul Bistriței. Prezent la inaugurarea oficială, președintele Consiliului Județean Radu Moldovan a precizat că clădirea în posesia căreia a intrat instituția acum ceva ani, a fost râvnită inclusiv de instituții de cultură sau mediul privat. Radu Moldovan lua în calcul inclusiv să mute acolo Consiliul Județean.
Studenții de la Universitatea Tehnică au la dispoziție o clădire proaspăt renovată, în inima Bistriței din care cele mai noi tehnologii nu lipsesc.
Clădirea este una istorică și a fost modernizată și reabilitată de AMICII Building. Lucrarea a beneficiat de o finanțare europeană în valoare de 10 milioane de lei. Constructorul a încercat și reușit cu succes să păstreze și să integreze elemente vechi ale clădirii.
Au fost păstrate bolțile și în unele părți chiar puse în valoare vechile ziduri din cărămidă. De asemenea, cu ajutorul celor de la Petrus Italus Trust, specializați în restaurări de porți și uși, au fost salvate, reccondiționate și puse în valoare ușile și porțile interioare. Clădirea a fost dotată inclusiv cu lift, pentru ca studenții cu dizabilități să ajungă peste tot în clădire.
Până aici a fost însă drum lung. Potrivit președintelui Consiliului Județean, care s-a zbătut să redea utilitate clădirii, totul a început în 2012:
„Treceam pe aici pe Pietonalul Liviu Rebreanu, în 2012 și poarta era întredeschisă, nu are rost să vă spun ce era prin clădire. Unii avuseseră grijă să spargă poarta și să spargă tot ce era în clădire și să mai fure tot ce mai putea fi furat. Din păcate s-au distrus lucruri foarte valoroase, sobe de teracotă de la 1800. Mă bucur foarte mult că o ușă din stejar, pentru că arăta foarte rău a rămas acolo, iar constructorul a reușit să o reabiliteze și să o pună în valoare”, a precizat președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, astăzi la inaugurare.
Radu Moldovan vrut să mute Consiliul Județean acolo
Consiliul Județean a intrat în posesia clădirii, iar Radu Moldovan a luat în calcul chiar să mute instituția în clădirea respectivă, ajungând în cele din urmă la concluzia că nu se pretează pentru așa ceva.
Acesta recunoaște că mulți au râvnit la clădire, până să ajungă pe mâinile universității care a reabilitat-o grație un finanțări europene:
„Au fost foarte multe solicitări pentru clădire, de la muzee până la zona privată. Datorită poziționării și a ceea ce oferă. Am luat această decizie împreună cu colegii mei, în urmă cu 7 ani, în 2015”, a mai spus Radu Moldovan.
Radu Moldovan nu-i capabil să inteleagă nevoile invătământului superior tehnic, si cu toate astea se laudă mereu că el a rezolvat problema extensiei UTCN Bistita prin mutarea acesteia in clădirea vechiului tribunal din centrul orasului, când peste tot in lume locul invătământului tehnic este in apropierea de zone industriale. Ba mai mult, Răducu sustine că el împreună cu ADR N-V și UTCN, ar fi găsit soluții de finanțare a reabilitării clădirii, ceea ce nu-i adevărat. In ralitate, UTCN a depus un proiect pentru accesarea de fonduri europene in vederea reabilitării clădirii si dotarea ei cu mobilier si aparatură de cercetare. „Meritul” Consiliului Judetean se rezumă doar la faptul că a dat în administrarea UTCN clădirea fostului tribunal pentru 50 de ani.
(…)
Cladirea vechiului tribunal nu rezolvă nici pe departe problemele de spatiu cu care se confruntă Extensia Bistrita a UTCN. Incă din anul 2015, când fosta clădire a Tribunalului a fost dată în comodat UTCN, directorul Extensiei Universitare Bistriţa a UTCN- Prof. Dr. Ing. Virgil Ispas spunea că după reabilitarea aceasteia nu se rezolvă decât partial problema spatiului necesar pentru cele patru specializări: inginerie industrială, inginerie şi management, o secţie de robotică şi o secţie inginerie medicală. El a mai adăugat că Extensia Bistrita mai are nevoie acută si de alte spatii: ”Din păcate, nu avem deloc locuri de cazare. Nu am putut lua studenţi din zona Moldovei din cauza acestui impediment că nu avem cămine studenţeşti”
(…)
De aceea, este evidentă nevoia construirii unui Campus Universitar modern la Bistrita, prevazut cu spatii de invătământ, care să cuprindă săli de curs si laboratoare de cercetare, dar si clădiri pentru cămine studentesti, bibliotecă, sală de sport, terenuri de sport, etc.
Cu ceva ani in urmă chiar si PSD-istii din administratia locală erau mai deschisi la minte si vorbeau de construirea la Bistrita a unui campus universitar comun – Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea Tehnică ( …)
Un astfel de Campus Universitar care ar trebui să includa si clădiri de laboratoare cu spatii functionale pentru activitate de cercetare organizată la standarde internationale ar fi de natura sa creeze un grad ridicat de atractivitate pentru studenti si cadre didactice universitare, asigurând un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita. Cu atât mai mult cu cât si primarul Ioan Turc a promis in campania electorală că va pune bazele unui nou obiectiv strategic si anume „Bistrita Universitară” astfel incât orasul să poată să se dezvolte ca o destinație pentru afaceri inovative, in strânsă legătură cu avantajele conferite de invătământul superior.