Clădirile insalubre ale CFR ar putea fi reabilitate și folosite de primării. ”E un proiect ce prevede inclusiv halte, clădiri sau terenuri ale CFR” a declarat Sorin Grindeanu.
Cu ocazia vizitei în județ a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, primarii s-au plând de clădirile insalubre ale CFR.
”Domnul primar de la Șieu Măgheruș – Sorin Mititean – a fost cel care a ridicat o astfel de problemă, făcând referire la halta de la Arcalia. Cetățenii se duc la primar și îi spun că este insalubru spațiul sălii de așteptare și așa mai departe. Primarul nu poate face nimic. SNCFR are mii de astfel de imobile și nu are resurse să le întrețină” a declarat radu Moldovan în cadrul conferinței de la sediul PSD BN.
Acesta a explicat că ministrul Transporturilor are ”o soluție”.
”În acest context, domnul ministru Sorin Grindeanu i-a răspuns primarului că în acest moment se lucrează la un astfel de pachet. Prin acesta, imobilul se va descentraliza către autoritățile locale. Dar au obligativitatea să păstreze în continuare biroul impiegatului, zona de vânzare bilete, sala de așteptare. Dar poate că în incinta unui astfel de imobil sunt și alte spații care zac goale. Pe acestea, autoritățile locale le-ar putea utiliza” a subliniat președintele CJ BN.
Bunurile CFR arată de zici că la noi e război
Ministrul Transporturilor a explicat că foarte multe din bunurile CFR arată deplorabil.
”Aproape toată infrastructura CFR, cea care ține de partea imobiliară – gări, terenuri de pe lângă tronsoanele CFR – ori nu este întreținută deloc, ori în proporție de 90 la sută arată de zici că a trecut și pe aici războiul. O altă problemă este legată de terenurile pe care le are CFR și pe care, în proporție de 90 la sută, cresc buruienile și încurcă dezvoltarea unor proiecte locale. Ne gândim la un proces de descentralizare prin care autoritățile locale, dacă au forța și dacă doresc, vor primi din partea noastră toate aceste bunuri în administrare, astfel încât lucrurile să intre pe un făgaș normal. În acest moment, la Ministerul Transporturilor se lucrează la cadrul care să permită să descentralizăm aceste lucruri. E absolut necesar” a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele CJ BN a subliniat faptul că mai ales în cazul terenurilor deținute de CFR, acest proiect e bine-venit.
”Legat de terenuri, aici avem probleme toate autoritățile locale. Asta pentru că Statul Român, prin SNCFR, a întăbulat pe hărți toate zonele care sunt suprapuse cu drumuri comunale, cu proprietăți private ale oamenilor, cu proprietăți publice și sunt blocate desfășurarea unor proiecte, fie ele private sau publice.
La orice solicitare, SNCFR dă un răspuns sec: doar instanța poate să ne pună să ne retragem de acolo. Aceste procese durează ani de zile! Dar acest pachet la care Ministerul Transporturilor lucrează se va reglementa și această problemă” a declarat Radu Moldovan.
Întreaga conferință de presă poate fi urmărită aici:
1
Tronsonul feroviar dintre Ilva Mică si Rodna-Veche face parte din calea ferată Beclean-Rodna-Veche, inaugurată în anul 1907, despre construcția căreia Nicolae Iorga face o mențiune în cartea sa intitulată „Neamul Românesc în Ardeal și Țara Ungurească în 1906” , cu referire la vizita sa în orasul Năsăud: „[…] In piață caut un han, acela de care se ține trăsura care m-a adus. Dar odăile sunt date la inginerii care fac studii pentru drumul de fier, care va înainta până aici de hatârul pădurilor ce vor fi tăiate în curind.” Mult mai târziu, prin anul 1937 a fost dată în folosință calea ferată Ilva Mică- Vatra Dornei, astfel încât ramificatia spre Rodna- Veche a devenit de importanță secundară, până în anul 2013 când a fost complet închisă circulatiei. Incercările din anul 2017 intreprinse de Radu Moldovan de redeschidere a circulatiei feroviare au fost un esec.
Prin urmare, in prezent linia ferată dintre Ilva Mică si Rodna-Veche este dezafectată si se degradează pe zi ce trece. De aceea, solutia ca pe traseul acesteia sa fie construita centura pentru traficul greu a orasului Sângeorz Băi este ratională. Având in vedere că lina ferată este prevăzută cu o generoasă zonă de protectie de 10 metri de ambele părti, acesta permite amenajarea unui drum pe 4 benzi, câte 2 pe fiecare sens de circulatie, chiar dacă traseul trece prin oras.