Un bistrițean acuză: Portițe pentru rechinii imobiliari! Se va dezvolta o mafie a avizelor

Ministerul Culturii propune un proiect de modificare a legislației care creează portițe pentru rechinii imobiliari – acuză bistrițeanul Ioan Lucian Petraș. Acesta crede că modificările vor dezvolta o mafie a avizelor și studiilor istorice la comandă politică sau de afaceri. Ce replică îi oferă Ministerul Culturii:

Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii. Ea poate fi consultată AICI.

Până în 30 august, cei care doresc să aducă propuneri și observații referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii, le pot transmite în scris pe adresa Ministerului Culturii. Aceasta este: B-dul Unirii nr. 22, sector 3, București. Propuneri se pot trimite și pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail [email protected].

Ioan Lucian Petraș, de la Alianța pentru Patrimoniul Transilvan Bistrița, consideră că în primul rând este vorba despre politizarea deciziei privind intervenția asupra unor monumente istorice sau în zonele de protecție a acestora.

Directorii Direcțiilor județene de cultură sunt numiți pe linie politică – afirmă Ioan Lucian Petraș.

De asemenea, administrația locală este una în general din același partid sau alianță politică, așadar bruma de obiectivitate și transparență în adoptarea deciziilor dispare.

„Oricum interesele imobiliare au afectat multe zone istorice. Chiar și în acest sistem în care comisiile zonale funcționează ca un filtru superior administrației locale (care dă autorizațiile de construcție/certificatele de urbanism). Dacă și acest filtru dispare există riscul demolării fără discernământ a unor imobile valoroase.

Am văzut și la Bistrița cum este privită demolarea unor clădiri istorice de către administrația locală, cazul Cinematografului Omnia/23 August fiind un exemplu în acest sens”, afirmă Ioan Lucian Petraș.

În al doilea rând se introduce în legislație o sintagmă care permite constructorilor să intervină asupra monumentelor istorice pe o procedură simplificată.

E vorba de desființarea parțială, un concept nedefinit în legislație care va face ineficientă sancțiunea penală pentru demolarea de monumente.

Practic nu se explicitează ce înseamnă această desființare parțială. În plus, se legiferează practici condamnabile în prezent de demolare parțială a monumentelor istorice cu păstrarea a doi sau trei pereți. Se legiferează construirea de imobile care nu se încadrează zonei istorice în spatele acestor pereți. O soluția similară a fost propusă și la Cinematograful Omnia/23 August din Bistrița.

În al treilea rând, nu este adevărat că se elimină incompatibilitățile.

Dimpotrivă, prin avizarea proiectelor de către experți atestați, în baza unor studii științifice realizate de alți experți atestați – dar plătite de dezvoltatorii imobiliari – vom avea o mafie a avizelor în toată regula. Dar și una a studiilor istorico-științifice care să argumenteze o decizie favorabilă celor interesați.

Chiar dacă astfel de interese există și astăzi și se manifestă inclusiv la nivelul Comisiilor zonale sau la Comisia Națională, prin reglementarea acestei situații se legiferează o situație ilegală. Practic cel interesat de demolarea unui monument plătește un studiu și face puțin lobby (trafic de influență) la primar sau șeful direcției județene de cultură și obține avizul pentru demolare.

În al patrulea rând nu este justificată urgența conform normelor de elaborare a Ordonanțelor de urgență. Modificările propuse nu au nici un caracter urgent și nici un aduc o îmbunătățire reală protecției patrimoniului. Dimpotrivă, slăbesc și mai mult sistemul și încurajează deprofesionalizarea – consideră Ioan Lucian Petraș.

Ce răspunde Ministerul Culturii

În replică, cei de la Ministerul Culturii subliniază că se urmărește debirocratizarea, digitalizarea, responsabilizarea profesioniștilor și actualizarea procedurilor, în concordanță cu realitatea socială. 

„Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul.

Dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”. Iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin. Aceasta poate fi retrasă, în egală măsură, în cazul nerespectării procedurii legale.

Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului.

Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu.

Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul „mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni. Propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor. Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Lista monumentelor istorice cuprinde aproape 30.000 de clădiri.

Unele nu au coordonate exacte, ci poziții aproximative. Din acest motiv, beneficiază de același statut de monument istoric și clădiri cu reală valoare culturală, dar și construcții moderne, recente sau chiar nocive, din proximitatea acestora.

Eliminarea procedurii de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale face referire strict la aceste din urmă construcții – subliniază Ministerul Culturii.

Intervențiile simple asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se află în zone protejate, vor primi aviz de la Direcțiile Județene pentru Cultură. Se va întâmpla așa în baza documentației elaborate de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil. Astfel, se elimină procedura de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Automat, se simplifică procedura și se scurtează timpul de așteptare pentru beneficiari.

În lipsa acestor modificări, Legea nr. 422/2001 prevede, de exemplu, ca în cazul în care un proprietar dorește repararea acoperișului unei clădiri care nu este monument istoric, dar se află în zona de protecție a unui monument istoric, obligativitatea obținerii unui aviz din partea unei comisii formate din arhitecți, arheologi, restauratori, istorici.

Prin urmare, cetățenii pot aștepta și ani pentru a obține un aviz pentru o simplă reparație a clădirii pe care o au în proprietate, clădire care nu este de patrimoniu. 

Procesul de Debirocratizare şi Digitalizare are mai multe componente. El prevede ca pentru clădirile care nu sunt monumente istorice, dar se găsesc în ansambluri și situri, proprietarii vor fi nevoiți să solicite exercitarea dreptului de preemţiune de la Direcțiile Județene pentru Cultură, și nu de la Ministerul Culturii.

„Cred că trebuie să mergem spre interesul cetățeanului și simplificarea procedurilor mai ales în cazul clădirilor care nu sunt monument istoric”, a completat ministrul Culturii.