UDMR ar putea pierde între 15 şi 20% dintre primarii pe care formaţiunea îi are în prezent, în cazul alegerii primarilor în două tururi de scrutin, arată calculele făcute de partid şi prezentate sâmbătă în şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali care a avut loc la Cluj. Cum stau lucrurile în Bistrița-Năsăud:
În Bistrița-Năsăud, UDMR are un singur primar, în Braniștea, viceprimari în Chiochiș și Beclean, consilieri locali, directori de școli, oameni în diferite structuri administrative. „Partid” mic, UDMR BN a dat în ultimii 25 de ani un deputat, un prefect, primari, viceprimari, dar și un secretar de stat.
În cei 30 de ani de democrație pluripartitistă, UDMR a reușit întodeauna să „cadă în picioare” și să intre la guvernare încă din 1996, în primul Guvern CDR condus de Victor Ciorbea. De atunci au mai trecut 20 de ani și UDMR nu prea a mai plecat de la guvernare, Uniunea reușind să își păstreze oamenii în eșaloanele 2 și 3 din ministere și agenții, servicii deconcentrate etc.
La alegerile locale din iunie 2016, UDMR obținea 195 de mandate de primar (3,69%), 2.284 de consilier local (4,66%) și 95 de consilier județean (4,98%). La alegerile parlamentare din decembrie 2016, UDMR câștigă 21 mandate de deputat (6,18% din voturile pentru Camera Deputaților) și 9 de senator (6,24% din voturile pentru Senat).
În județul Bistrița-Năsăud, istoria UDMR este strâns legată de evoluția tuturor partidelor politice românești, în special de dreapta, adică de PNL, PNȚCD, PD, PDL, deși, cu siguranță e vorba de relațiile personale pe care le-au avut între ei liderii acestor partide, dar mai ales de forța și persuasiunea fiecăruia dintre ei.
Scurt istoric
Încă de la începuturile sale ca reprezentantă a maghiarilor din județul Bistrița-Năsăud, UDMR a reușit să trimită în Parlament doi deputați: Zoltán Szilágyi și Ioan Szilágyi în perioada 1992-1996.
Zoltán Szilágyi (13.11.1933 – 05.06.2019) a fost un deputat român în legislaturile 1990-1992 și 1992-1996, ales în județul Bistrița-Năsăud pe listele partidului UDMR. Zoltán Szilágyi a fost validat pe data de 14 ianuarie 1992, când l-a înlocuit pe deputatul Ioan Szilágy. Profesor de istorie aflat la pensie, Szilágyi a scris două cărți despre minoritățile naționale din zona Bistriței și a Năsăudului.
De departe, liderii cei mai cunoscuți ai UDMR Bistrița-Năsăud au fost Ioan Szilagyi, fost prefect și Andrei Kocsis, ajuns în timpul guvernării PDL preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ).
UDMR a făcut, face și va face politică
Ioan Szilagyi
UDMR nu este doar o simplă Uniune care reprezintă, mai mult sau mai puțin, în funcție de perioadă și partidele aflate la putere, interesele maghiarimii, ci și interesele unor grupuri, de obicei economice. Primul lider UDMR din Bistrița-Năsăud care va face politică pe față, una pro dreapta, a fost Ioan Szilagyi, primul și, deocamdată, singurul prefect UDMR al județului Bistrița-Năsăud.
Szilagyi nu a fost doar unul din prefecții cei mai prietenoși cu presa, ci și un jucător politic din județul Bistrița-Năsăud, el fiind cheia rezolvării crizei politico-administrative din 2005. Faptul este confirmat de un text apărut în presă în 13 iunie 2005: „La aproape o săptămanâ de la așa-zisa emitere a ordinelor prin care prefectul de Bistrița-Năsăud, Szilagyi Ioan (UDMR), constata încetarea de drept a mandatelor de președinte al Consiliului Județean a lui Gheorghe Marinescu (PSD), respectiv cel de vicepreședinte a lui Ionel Tompa (PC), s-a înregistrat o nouă schimbare de situație.
Și asta, după o discuție dură pe care reprezentantul Guvernului în teritoriu a avut-o cu ministrul delegat pentru Lucrari Publice, Laszlo Borbely, care l-a sfătuit pe Szilagyi să dea înapoi întrucât UDMR nu-și poate lua o astfel de responsabilitate cu consecințe grave la nivel național.
Potrivit unor surse din cadrul Alianței „D.A.”, demnitarul ar fi spus că din alte ATOP fac parte și reprezentanți ai Uniunii care nu pot să-și piardă funcțiile. El l-a sfătuit pe prefect să renunțe definitiv la emiterea ordinelor amintite, ceea ce Szilagyi se pare că va și face.
Într-o conferință de presă care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la sediul PD, deputații PD Ioan Oltean și Augustin Zagrean, au promis că șeful Prefecturii va pune ordinele în aplicare imediat, indiferent de consecințele care se vor înregistra la nivel național.
Oltean a adăugat că Szilagyi nu-i suspendă nici pe Gheorghe Marinescu, nici pe Ionel Tompa, ci ia doar act de faptul că acestora le încetează de drept mandatele pe motiv că, în termen de 60 de zile, nu și-au depus demisiile din Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP).
Parlamentarul a mai spus că orice demers al celor doi de a restitui banii primiți drept indemnizații sau de a demisiona din acest organism este inutil întrucât legea prevede clar că, în caz de incompatibilitate, singura măsura care se poate aplica este «încetarea de drept a mandatelor»”.
Tot în 2005, Szilagyi amenința PNL cu ruperea Coaliției aflată la guvernare, semn că era un important pion la nivelul scenei politice locale.
Tensiuni și scandal între Szilagyi și Andrei Kocsis – 2009
Dacă în cazul unui alt lider al UDMR, Szanto Arpad, acesta va prefera să se înscrie în PSD-ul de pe vremea lui Gheorghe Marinescu și Viorel Pupeză (2006), după ce a intrat în coliziune cu Ioan Szilagyi, de departe, conflictul cel mai vizibil din UDMR BN va fi cel dintre Ioan Szilagyi și medicul veterinar Andrei Kocsis, cel care va prelua șefia UDMR chiar de la Szilagyi. Cei doi se vor bate pentru impunerea unor protejați pentru diferite sinecuri politice. Un astfel de exemplu este cel al nominalizării lui Laszlo Borșos pentru funcţia de subprefect, cât mai ales luarea unor decizii personale de către Kocsis Andrei în numele partidului au generat un scandal de proporţii în rândul formaţiunii maghiare din BN. Tonul a fost dat de către preşedintele organizaţiei municipale UDMR Bistriţa, Csaba Kerekes, şi fostul prefect, Ioan Szilagyi.
Atunci, liderul organizaţiei municipale UDMR Bistriţa, Csaba Kerekes, i-a reproşat liderului judeţean Kocsis Andrei că ia decizii în nume personal, fără să respecte spiritul democraţiei într-un partid.
,,Unele decizii luate la nivel judeţean ne deranjează şi ne privesc pe viitor. Am propus în Adunarea Generală a UDMR Bistriţa, retragerea votului de încredere acordat lui Kocsis Andrei şi avem în acest sens, semnale şi de la celelalte organizaţii locale din judeţ care ne susţin în demersul nostru, şi care ne-au spus că deciziile luate la nivel judeţean nu reprezintă şi voinţa maghiarilor din judeţ”, a declarat Csaba Kerekes în cadrul unei conferinţe de presă.
Sămânţa de scandal o reprezintă nominalizarea lui Laszlo Borsos pentru funcţia de subprefect, nominalizare ce a creat nemulţumiri în rândul membrilor UDMR. Preşedintele organizaţiei municipale îi reproşează lui Laszlo Borsos că a renunţat, în 2008, la calitatea de membru UDMR, pentru a fi preşedintele unei secţii de votare. „După alegeri a revenit, şi au fost persoane care au contestat legitimitatea dânsului”, a subliniat Csaba Kerekes.
Ioan Szilagyi: „Kocsis l-a propus pe Borsos, Borsos l-a propus pe Kocsis”
Gazul pe foc în acest scandal a fost aruncat de fostul preşedinte al UDMR BN, Ioan Szilagyi, care i-a reproşat lui Kocsis, că este principalul vinovat pentru decăderea UDMR-ului la ultimele alegeri, inclusiv de eşecul de la alegerile prezidenţiale.
,,Am pierdut nouă consilieri la nivel de judeţ. Domnul Kocsis trebuia să-şi dea demisia. (…) Acum la nominalizarea UDMR pentru funcţia de subprefect, decizia a fost luată de trei membri din BPJ, Kocsis, Illyes şi Borsos. Kocsis l-a propus pe Borsos, Borsos pe Kocsis”, a răbufnit Ioan Szilagyi.
Fostul prefect Ioan Szilagyi a negat zvonul că scandalul din UDMR ar avea o legătură cu fiul său, Zsolt Szilagyi, şi încercarea de a-i obţine o funcţie în deconcentrate sau chiar funcţia de subprefect.
„Băiatul meu face politică, este vicepreşedinte în UDMR, a obţinut peste 1.700 de voturi la alegerile europarlamentare, are trei facultăţi, vorbeşte trei limbi străine. Dacă Zsolt era propus pentru funcţia de subprefect, era acceptat”, a mai declarat Ioan Szilagyi.
Contestatarii lui Kocsis sunt decişi să treacă la atac. La Adunarea Generală UDMR din 20 februarie vor cere schimbarea conducerii judeţene, într-un cuvânt, „un fel de alegeri anticipate”, a spus Kerekes.
„Nu cred că domnul Ioan Oltean vrea coaliţie cu o majoritate de 2% din UDMR”, a completat Ioan Szilagyi.
De cealaltă parte, liderul PDL BN, deputatul Ioan Oltean, spune că e „străin” de situaţia conflictuală din UDMR, şi speră că maghiarii vor ajunge la o înţelegere, astfel ca la sfârşitul săptămânii viitoare să fie semnat şi la nivel judeţean protocolul între PDL şi UDMR.
2010 – Decsei Lehel Atilla preia șefia UDMR BN
Atilla Decsei va prelua postul de preşedinte al organizaţiei judeţene de la Andrei Kocsis. Inginerul chimist Atilla Decsei (36 de ani), care a fost propus de UDMR pentru postul de subprefect al judeţului, este unicul candidat al formaţiunii la funcţia de lider judeţean, după ce Andrei Kocsis, fostul preşedinte, s-a retras din cursă, pentru că a devenit înalt funcţionar public în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ).
Potrivit statutului UDMR, lista candidaturilor s-a închis în urmă cu o lună, aşa încât, sâmbătă, la conferinţa judeţeană de alegeri nu va mai putea apărea nici o surpriză. 160 de delegaţi sunt convocaţi să-şi aleagă preşedintele. Fostul prefect, Szilagyi Ioan, care a încercat un boicot la adresa lui Kocsis, nu s-a mai înscris în cursa pentru funcţia de lider.
Szilagyi i-a reproşat, lui Kocsis deciziile luate în calitate de lider, inclusiv cea legată de nominalizarea subprefectului în persoana lui Laszlo Borsos, care nu a fost agreat de PDL, aşa încât a fost preferat Atilla Antal. Decsei a ieşit din cursă fiindcă nu avea trei ani continuitate în profesia de inginer chimist şi, deci, nu a fost agreat de Agenţia Funcţionarilor Publici.
2012
Kocsis Andrei, fostul lider judeţean al UDMR a demisionat din funcţia de director general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Decizia a fost luată de două săptămâni, odată cu demiterea Guvernului MRU, în locul său fiind numit dr. Peter Tamas Nagy.
Kocsis Andrei a fost numit în această funcţie în februarie 2010, în mandatul de doi ani reuşind, potrivit acestuia, „să facă multe lucruri bune pentru zootehnie”.
2010-2020: Decsey Atilla Lehel, cel mai longeviv președinte UDMR BN
În 2018, pentru a treia oară consecutiv, Décsei Atilla era ales președinte al UDMR Bistrița-Năsăud. Realegerea s-a făcut în cadrul Consiliului Reprezentanților Teritoriali unde cu 94 voturi pentru din cele 98 valabil, mandatul de președinte fiind pentru următorii patru ani.
Conform prevederilor statutare, imediat după realegerea sa în funcție, Decsei Atilla și-a desemnat noul președinte executiv. E vorba de Zoltan-Sipos Timea, actualul președinte al organizatiei de tineret UDTM Bistrița.
Prezidiul Executiv Central al UDMR a fost reprezentat de Horvath Anna, vicepreședinte executiv, care și-a exprimat multțumirea față de rezultatele obținute la inițiativa cetățenească Minority Safe Pack, unde UDMR și-a asumat strângerea de 250 000 semnaturi, care în final au ajuns la cifra de 303.695, din care 3552 din județul Bistrița-Năsăud. A fost prezent și deputatul Benedek Zakariás, care a prezentat activitățile UDMR în Parlamentul României.
Primari și candidați
Singura comună unde UDMR are primar este Braniștea, voturile pentru UDMR fiind asigurate de cel mai mare sat, Cireșoaia, locuit de maghiari. Deși, până în 2008, Braniștea va fi administrată de primar UDMR, unele neînțelegeri din interiorul comunității vor avea drept consecință alegerea uui primar român – Cornel Vasile Săsărman. „Rezultatele oficiale îl indică câştigător la Braniştea pe candidatul PSD, Cornel Vasile Săsărman, viceprimarul comunei, care a obţinut 909 voturi din cele 1.785 exprimate, faţă de contracandidatul său, primarul în exerciţiu, Joo Janos de la UDMR, pentru care au optat 856 de alegători”.
La ora actuală, Braniștea este administrată tot de un primar UDMR, Martonos Tamas, ales în 2012, viceprimar fiind însă Cornel Săsărman, PSD.
Predicții și previziuni
Cert, alegerea primarilor în două tururi de scrutin, poate reface echilibrul politic în Braniștea prin alegerea unui primar român, deși, Consiliul Local va rămâne să fie dominat de consilierii UDMR, iar primarul va avea de lucrat cu un viceprimar maghiar. Poate se va face rocada: Cornel Săsărman, primar și, Martonos Tamas, viceprimar, deși, în ecuația politică vor mai apărea câțiva pretendenți la fotoliul de primar, unul din partea PNL.
După alegerile locale din vara acestui an, cu siguranță, UDMR va reuși să îți păstreze poziția în Consiliul Municipal Bistrița, doar că intrarea în Consiliul Județean rămâne prohibită, dat fiind numărul tot mai redus de etnici maghiari din județ, dar și faptul că, o parte din aceștia votează pentru candidații altor formațiuni politice.
Altfel, în funcție de primarul din Beclean, Chiochiș, Nimigea, UDMR ar mai putea „scoate” câte un viceprimar din rândurile consilierilor aleși din lista UDMR, sigur, dacă voturile acestora sunt decisive pentru constituirea Consiliului Local. Un exemplu pozitiv este viceprimarul orașului Beclean, Ștefan Mathe și, pe care, primarul Nicolae Moldovan îl păstrează pe această funcție de 20 de ani.
Minoritate care are încă o puternică influență în politica românescă, etnia maghiară cu brațul ei politic, UDMR, riscă să își piardă forța, consecință a depopulării satelor și comunelor și a plecării a unui număr mare de maghiari la muncă în spațiul European și, nu numai. Mai mult, în ceafa UDMR începe să sufle tot mai puternic o etnie tot mai majoritară în unele județe: romii și cu a lor Partidă, pentru 2020, doar în județul Bistrița-Năsăud, Partida Romilor anunțând că va intra în războiul alegerilor locale cu liste proprii în 15 localități.
UDMR: trecut, prezent și viitor
De la înfiinţarea sa în 25 decembrie 1989, UDMR a avut trei preşedinţi: Domokos Geza, Marko Bela şi Kelemen Hunor.
Domokos Geza (22 aprilie 1990 – 15 ianuarie 1993)
Domokos Geza a fost ales preşedinte al UDMR în cadrul primului congres al formaţiunii şi reconfirmat în funcţie la cel de-al doilea congres al UDMR, în mai 1991. În timpul mandatului său, Uniunea s-a aflat în Opoziţie, obţinând la alegerile din 1990, 7,23% din voturile pentru Camera Deputaţilor (adică 29 de mandate) şi 7,2% din cele pentru Senat (12 mandate). La alegerile din 1992, UDMR a primit 7,64% din voturile pentru Camera Deputaţilor (27 de mandate) şi 7,58% la Senat (12 mandate). În legislatura 1990-1992, preşedintele UDMR a fost ales deputat de Covasna. Domokos Geza s-a retras din fruntea UDMR în 1993.
Marko Bela (15 ianuarie 1993 – 27 februarie 2011)
Marko Bela, cel mai longeviv preşedinte al UDMR, a devenit liderul Uniunii în cadrul celui de-al treilea Congres, în ianuarie 1993 şi reales în 1995, 1999, 2003 şi 2007. În timpul mandatului său, UDMR a participat la patru tururi de scrutin parlamentare, locale şi prezidenţiale, precum şi la unul pentru Parlamentul European. În 1996, UDMR a obţinut 6,64% din voturi pentru Camera Deputaţilor şi 6,82% pentru Senat, adică 25 de mandate de deputaţi şi 11 de senatori. În 2000, scorul electoral al UDMR a fost în uşoară creştere, cu 6,8% din voturile pentru Cameră şi 6,82% pentru Senat, numărul mandatelor pentru Cameră crescând la 27 şi cel pentru Senat – la 12 faţă de 1996.
În 2004, UDMR a obţinut 6,2% la Camera Deputaţilor (22 de mandate) şi 6,2% la Senat (10 mandate). În sfârşit, la scrutinul parlamentar din 2008, a obţinut 6,17% din voturi (22 de mandate) şi 6,39% la Senat (9 mandate).
La alegerile europarlamentare din 2007, UDMR a obţinut 8,92% din voturi, adică trei mandate. La alegerile locale din 2008, primele în care au fost aleşi uninominal preşedinţii consiliilor judeţene, UDMR a obţinut patru posturi. Marko Bela a candidat la alegerile prezidenţiale din 2004, obţinând 5,1% din voturi.
În perioada 29 decembrie 2004 – 3 iulie 2007, preşedintele UDMR, Marko Bela, a fost ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene, în Guvernul Tăriceanu. A fost viceprim-ministru în Guvernele Boc IV (23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010) şi V (3 septembrie 2010 – 6 februarie 2012). Vice-premier şi în Cabinetul Ungureanu (9 februarie – 7 mai 2012). A fost senator UDMR de Mureş în toate legislaturile Parlamentului României din 1990 până în prezent.
Cu Marko Bela preşedinte, în anii 1996 – 2000, UDMR a făcut parte din Guvernul CDR, apoi între 2000 – 2004 a sprijinit Guvernul PSD+PUR fără să fie prezent în coaliţie. Între 2004 – 2008, a fost la guvernare iniţial împreună cu Alianţa D.A., iar după trecerea PDL în opoziţie a rămas în coaliţie cu PNL. În urma alegerilor legislative din 2008, intră în opoziţie alături de PNL, pentru ca după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, din 6 decembrie 2009, să intre la guvernare alături de PDL, unde a rămas până în mai 2012.
Tot în timpul mandatului lui Marko Bela, UDMR a devenit membru cu drepturi depline în Partidul Popular European.
Kelemen Hunor (27 februarie 2011 – prezent)
Kelemen Hunor a devenit preşedintele UDMR în cadrul celui de-al X-lea congres al formaţiunii, după retragerea din funcţie a lui Marko Bela. În timpul mandatului său la conducerea UDMR, formaţiunea a participat la guvernare în Cabinetul Boc V (3 septembrie 2010-6 februarie 2012) şi Cabinetul Ungureanu (9 februarie-7 mai 2012). În ambele, Kelemen Hunor a fost ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
UDMR a fost în opoziţie în timpul Guvernului Victor Ponta I (mai 2012 – decembrie 2012) şi Guvernului Ponta II (decembrie 2012 – martie 2014), dar s-a alăturat PSD, UNPR, PC, după ruperea USL, în Guvernul Ponta III, începând cu 3 martie 2014.
În perioada 5 martie – 10 octombrie 2014, Kelemen Hunor a fost vicepremier şi ministrul Culturii. În intervalul 24 noiembrie 2014 – 16 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Culturii a fost Csilla Hegedüs. În Cabinetul Ponta III, UDMR a deţinut şi portofoliul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Attila Korodi, între 5 martie 2014 şi 16 decembrie 2014.
La 13 decembrie 2014, Consiliul Reprezentanţilor Unionali a votat ieşirea de la guvernare a UDMR.
Actualul lider al UDMR este deputat în Parlamentul României începând cu anul 2000. A fost candidatul UDMR la funcţia supremă în stat la alegerile din 2009, obţinând 3,83% din voturi şi la cele din 2014, când a obţinut 3,47% din voturile valabil exprimate.
La alegerile locale din iunie 2012, UDMR a obţinut două mandate de preşedinţi de consilii judeţene. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, moment în care se afla în opoziţie, UDMR a reuşit să obţină 18 mandate la Camera Deputaţilor şi 9 la Senat.
În 2016, la Camera Deputaților, UDMR BN va obține 4,72%, iar la Senat doar 4,6%. La alegerile locale, UDMR va reuși să scoată 5.360 de voturi (4,05%).
