Puțină lume știe, dar traversăm câteva zile magice în care oamenii nu îmbătrânesc și totul este cald și calm. Sunt zile în care lucrurile se așează, iar oamenii au numai gânduri bune și își caută un făgaș nou…!
În calendarul popular al românilor există un nume special pentru aceste zile pe care le traversăm la finalul lui august.
Specialiștii Centrului Județean pentru Cultură ne reamintesc că perioada cuprinsă între sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului („Sântămăria Mare”) şi sărbătoarea din 8 septembrie (Naşterea Maicii Domnului, cunoscută şi drept „Sântămăria Mică”) poartă numele „Între Sântămării”.
Cei de la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud îl citează pe Ion Ghinoiu și volumul său „Calendarul țăranului român – Zile și mituri”.
Aici se precizează că Sântămăria Mare (15 august) este momentul în care încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă. În timp ce Sântămăria Mică (8 septembrie) este considerată o zi în care încep activităţile legate de lucrul la câmp şi în gospodărie.
Perioada marchează şi începutul semănăturilor de toamnă. Din punct de vedere pastoral ciobanii coboară turmele de la munte. De aici şi expresia: „La Sântămărie Mare cobor oile la vale, / La Sântămărie Mică nu mai rămâne nimică”.
Se spune că între 15 august (Sfânta Marie Mare) și 8 septembrie (Sfânta Marie Mică) oamenii nu îmbătrânesc. Totul este cald și calm, pentru că lucrurile se așează. Oamenii nutresc doar gânduri bune și își caută un făgaș nou.
Totodată, se spune că între 15 august și 8 septembrie vremurile nu știu încotro să o apuce, spre vară sau spre toamnă. Frunzele îngălbenesc, dar nu îndrăznesc să cadă… Păsările vor să plece, dar încă nu știu dacă spre nord sau spre sud…
Se mai spune că râurile nu mai curg și că marea nu are valuri, pentru că timpul stă pe loc și așteaptă…
Sursă @ Centrul Județean pentru Cultură / etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific
