O expoziție de excepție a fost inaugurată astăzi, la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud. Între exponate – un tablou original pictat de Regina Maria în 1927. Dar și o schiță în creion realizată de Gheorghe Petrașcu. Schița o înfățișează pe Regina Maria în ultimele zile de viață.

Cele două exponate fac parte din colecția Mihai Buliga, care a povestit pentru Bistrițeanul.ro cum a ajuns în posesia tabloului.

„Un profesor din Năsăud a primit acest tablou de la Regina Maria, pe când se afla la București. Din păcate, n-am reușit să-l identific pe profesor. Pentru că era semnat simplu – Maria – nimeni nu a crezut că îi aparține chiar reginei.

Eu am mai recunoscut imediat semnătura, pentru că Regina Maria figurează în diverse colecții și licitații. Era eleva lui Petrașcu, de altfel”, a explicat colecționarul. 

„Nu pot să vând un asemenea tablou, este inestimabil pentru mine. Eventual îl donez… Așa cum am făcut o donație către Casa Regală, către Regele Mihai I, acum vreo 10 ani.

Am donat atunci, eu și fiul meu, un tablou mare înfățișându-l pe Carol I. A fost o mică ceremonie atunci, am primit actul oficial de donație, cu semnături și tot ce trebuie… A fost pictat de Emanuel Bardasare, fostul director al Institutului de Belle Arte din Iași. Acesta făcuse studii la Munchen grație unei burse acordate de Carol I. Pictorul s-a simțit cumva obligat să-i ofere ceva în schimb. A făcut două portrete. Unul i-a rămas lui, celălalt a fost oferit Regelui Carol. Din păcate, acel tablou s-a pierdut. Nu mai știe nimeni nimic despre el…”, a completat Mihai Buliga.

La vernisajul expoziției „Sub sceptrul coroanei – 100 de ani de la Încoronare” au participat oficialități locale, dar și o clasă de elevi de la Liceul cu Program Sportiv.

Evenimentul și-a dorit să marcheze Ziua Arhivelor în România și împlinirea a 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand. 

„Arhivele din Bistrița Năsăud păstrează foarte multe documente referitoare la acest eveniment. Există o bogată corespondență între autoritățile locale și cele de la București. Județul nostru a avut legături importante cu familia regală.

Să nu uităm că Bistrița a fost unul dintre orașele vizitate de familia regală în mai 1919, în cadrul turneului transilvan.

Carol al II-lea a fost exilat la Bistrița, în 1919 – 1920. Avem numeroase mărturii și fotografii din acei ani. Tot lui Carol al II-lea i se datorează și reînființarea Regimentului Grăniceresc cu sediul în Bistrița”, a explicat dr. Cornelia Vlașin.

Expoziția care a fost completată cu obiecte din colecțiile Florin Coşoiu, Mihai Buliga şi Lucian Vaida. Între exponatele care merită admirate este și Ziarul editat la Alba Iulia în 15 octombrie 1922. „Se pare că suntem singurul județ care mai deține un exemplar al acestui ziar”, a subliniat Cornelia Vlașin.

Tot în cadrul expoziției, aveți ocazia să admirați o serie de timbre extrem de valoroase, medalii sau diplome oferite de suveranii României unor personalități celebre în acea vreme. 

Este expus și afișul care anunță sfințirea catedralei din Curtea de Argeș, în 1886. Aici sunt înmormântați membrii familiei regale.

Imediat după Marea Unire din 1918 şi recunoaşterea ulterioară a acestui act pe plan internaţional, a apărut ideea încoronării regelui Ferdinand I Intregitorul ca „rege al tuturor românilor”.

Organizarea unei ceremonii fastuoase şi puternic mediatizată ar fi marcat, de data aceasta, simbolic, unirea istorică a teritoriilor româneşti sub un singur sceptru asigurând ţării, în acelaşi timp, creşterea prestigiului la nivel internaţional.

Oraşul ales a fost Alba Iulia datorită importanței sale simbolice covârșitoare pentru istoria românilor. Era și orașul capitală pentru Mihai Viteazul, dar și locul în care s-a proclamat Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918.

În 15 octombrie, data aleasă pentru Încoronare, Regele Ferdinand I și Regina Maria au fost întâmpinați în gară de prim-ministrul Ionel Brătianu, de ceilalți membri ai Guvernului, de președinții celor două camere ale Parlamentului și de 40 de invitați străini, între care se afla și viitorul Rege George al VI-lea al Marii Britanii.

Coroanele, cele două simboluri ale regalităţii, au fiecare în spate o poveste inedită.

Coroana Regelui Ferdinand a aparţinut unchiului său, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese încoronat în anul 1881. A fost făurită din oţelul unui tun turcesc, capturat în timpul Războiului de Independenţă. Ferdinand a adăugat 3 pietre preţioase, reprezentând noile provincii alipite Ţării mamă.

În schimb, coroana reginei a fost comandată special la o casă de bijuterii celebră din Paris – Falize. A fost realizată din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Munţii Apuseni. Pentru ceremonia de încoronare au fost comandate şi două mantii, cea a regelui fiind făcută în străinătate, iar cea a reginei în ţară.

Serviciul religios a fost urmat o paradă militară în timpul căreia Ferdinand I și Maria au mers călare în fruntea regimentelor ai căror comandanți onorifici erau. Parada a fost urmată de defilarea celor 20000 de ţărani din toate regiunile ţării.

Serbările au continuat cu dineuri oficiale oferite în Sala Unirii și în clădirea teatrului. Serbările Încoronării s-au mutat apoi de la Alba Iulia, la București.

Şi judeţul Bistriţa-Năsăud a participat activ la serbările Încoronării, prin delegaţii prezenţi la Alba Iulia şi prin manifestăriile organizate în zilele de 15, 16, 17 octombrie în judeţ.

În 15 octombrie toate bisericiile au ţinut un Te Deum, la ora 10, iar la 11 în localităţile mari au fost organizate festivităţi. Corpul profesoral şi elevii Colegiului „George Coşbuc” din Năsăud, spre exemplu, au organizat manifestări dedicate evenimentului în data de 16 octombrie.

„Gazeta Bistriţei”, în nr. din 16 octombrie descria evenimentul în următoarele cuvinte: „Cântecele şi declamările frumoase în spirit naţional-patriotic au înduioşat şi au făcut să vibreze aceeaşi emoţiune sfântă sufletelor tuturor celor ce au luat parte la aceste producţiuni.

Şi acum fiecare la lucrul şi la datoria sa.”