Strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud 2021-2027: 12 proiecte fanion care ne privesc pe toți

Ce cuprinde Strategia de Dezvoltare a județului în cele aproape 700 de pagini? Unde suntem? Unde vrem să fim și mai ales cum anume ajungem unde ne dorim? În 27 ianuarie va avea loc dezbaterea publică a Strategiei de Dezvoltare a județului. E momentul să vă spuneți părerea:

Cei care doresc să participe la dezbatere, trebuie să să transmită o solicitare prin e-mail pe adresa [email protected], până la data de 26 ianuarie 2022 ora 16.00.

Documentul poate fi accesat AICI.

Specialiștii care au realizat Strategia de Dezvoltare a județului au aplicat – în premieră în elaborarea strategiilor județene – o metodă cunoscută în literatura de specialitate a planificării urbane ca „extended two-step floating catchment area” (E2SFCA). Ea face parte din categoria modelelor de interacțiune spațială de tip gravitațional.

Strategia de Dezvoltare este structurată în patru secvențe, între care prima – Cadrul de Referință – cuprinde opt capitole:

• Capitolul 1 – Prezentarea generală a Județului Bistrița-Năsăud (Așezare, populație, suprafață, Unități administrativ-teritoriale, Cadrul natural)
• Capitolul 2 – Economia județului (Agricultură, Industrie, Servicii, plus Piața muncii și forța de muncă)
• Capitolul 3 – Dezvoltare teritorială (Dezvoltare urbană, Dezvoltare rurală)
• Capitolul 4 – Potențial turistic (atracții, servicii și infrastructură turistică)
• Capitolul 5 – Capital uman, infrastructură socială, educație și sănătate (Demografie, Educație, Sănătate). La aceste cerinte, s-a adăugat și un capitol special focalizat pe sărăcia rurală.
• Capitolul 6 – Infrastructură, echiparea teritoriului (Rețeaua rutieră, Rețeaua feroviară, Transportul aerian, Rețele edilitare)
• Capitolul 7 – Mediul și infrastructura de mediu (calitatea apelor, solului, aerului, deșeuri, schimbări climatice, biodiversitate, riscuri, energii regenerabile)
• Capitolul 8 – Analiza SWOT – ansamblu general și pe fiecare domeniu

O a doua secvență constă în prezentarea Strategiei propriu zise de Dezvoltare a județului:

1. Context regional, național și european

2. Viziune

3. Obiective strategice, Obiective specifice, Priorități, măsuri, direcții de acțiune

4. Coerența și conformitatea cu politicile naționale și europene III.

Un aspet foarte interesant: Strategia propune inclusiv 50 de proiecte pentru Bistrița-Năsăud – între care 12 sunt numite proiecte fanion:

1. Bistrița Electromobility Hub and Circular Economy Hub (BECEH). Acest centru de cercetare-dezvoltare industrial va fi inițiat de CJ împreună cu cel puțin două firme mari de pe platforma industrială bistrițeană și extensia Universității Tehnice Cluj Napoca.

2. Bistrița universitară. Bistrița are un viitor în învățământul tehnic și medical. 

3. Județul muncitorimii calificate. Rezolvarea crizei de forță de muncă calificate la nivel mediu în industrie și servicii. Cum anume ? Prin transformarea școlilor profesionale în școli de învățământ dual în care elevul își petrece 60-80% din timp ca ucenic și adoptarea la nivel județean a proiectului Școala fără Șomeri. (www.scoalafarasomeri.ro)

4. Via Nösnerlandia. Edificarea în centrul și sud-estul județului a culoarului turistic prioritar Via Nösnerlandia. Traseul de turism sustenabil, patrimonial, cicloturistic și enogastronomic din cadrul Porții Transilvaniei va integra Bistrița, Via Trasilvanica, traseul mocăniței, castelele Posmuș și Comlod, bisericile de patrimoniu, punctele gastronomice și podgoriile cu spații de degustare și servire a mesei.

5. Agricultura și viticultura de nișă. Propunem în acest sens:

(a) inițierea de către Consiliul Județean a unui parteneriat între firmele și gospodăriile din agricultura USAMV Cluj și liceele cu profil agricol (reformate ca atare) în vederea constituirii de clustere agricole specializate pe agricultura de nișă (bio, conserve de legume premium), viticultura și enologia sustenabilă și pe nișa medie-premium;

(b) înființarea Bistrița-Năsăud Wine Lab (eventual în castelul de la Comlod) pentru a impulsiona inovația;

(c) tranziția liceelor tehnologice cu profil agricol spre instituții de învățământ dual formate în parteneriat cu actorii din clusterele agricole/viticole 

6. Performanță regională în sănătate publică. Propunem îmbunătățirea accesului la sistemul public de sănătate prin

(a) edificarea de sisteme de reziliență la situații de pandemie în sănătatea publică (b) continuarea programelor de atragere de personal medical nou în județ

7. Susținerea micului antreprenor. Sugerăm îmbunătățirea coordonării între autoritățile județene, CCIBN și mediul privat, pentru a susține mai coerent și cu mai multe resurse micul antreprenor din Bistrița-Năsăud. 

8. Combaterea sărăciei extreme. Propunem în acest sens accent pe:

(a) creșe țintite la comunitățile vulnerabile;

(b) locuințe sociale și de serviciu;

(c) case sigure pentru persoanele vulnerabile se confruntă cu un risc ridicat de nu apela la ajutor în caz de urgență (medicală, de violență domestică etc.);

(d) plan județean de combatere a sărăciei extreme bazat pe o hartă detaliată a sărăciei la nivel de localitate;

(e) construcția de ansambluri de case sociale la o scara care să prevină segregarea;

(f) legalizarea tuturor situațiilor de locuire ilegală în următorii patru ani

9. Lideri regionali la transportul sustenabil prin

(a) încurajarea instalării de prize pentru automobilele electrice în benzinării și parcări;

(b) investițiile în stații de transport public (atât în urban cât și în rural)

10. Avans în energia verde. Proiecte de dezvoltare a energiei eoliene, solare, biomasa și cu pompe de căldură care să înlocuiască combustibilii fosili și lemnul. (a) CJ și autorităților locale să fie cele care să facă primul pas, aplicând aceste proiecte propriilor clădiri;

(b) înființarea unui program de asistență tehnică la aplicații pentru familiile și firmele care doresc să instaleze panouri solare subvenționate pe case, fabrici, suri, depozite

(c) programe de reconversie profesională care să țintească specializări adaptate nevoilor tranziției energetice verzi și gestiunea situațiilor de dezastru climatic. 

11. Atractivitate prin cultura. Mărirea atractivității culturale a județului și stabilizarea tineretului prin

(a) susținerea producției artistice locale, a festivalurilor racordate la producția artistică recentă, națională și internațională, cu efortul de racordare la tipuri noi de public, prin facilitarea accesului la cultură (atât la nivel de consum, cât și la nivel de acces la un traseu artistic) pentru tinerii din medii cu acces limitat și nevariat la cultură;

(b) program județean de rezidențe de cercetare și creație artistică pe domenii precum literatura, arte vizuale, teatru documentar, film și fotografie documentare;

(c) finanțare sporită și multianuală pentru CJC și Muzeul Județean;

(e) înființarea unui teatru de repertoriu la Bistrița, eventual cu reabilitarea clădirii în stil Art Nouveau (fost) Cinema Omnia/23 August;

(f) buget sporit pentru granturile date ONG-urile din bransa;

(g) înființarea unui muzeu de artă contemporana la Bistrița și a unui atelier permanent de artă contemporana la Posmuș în parteneriat cu antreprenori culturali cu vizibilitate internațională precum colectivul Fabrica de Pensule din Cluj.

12. Eliminarea problemei deșeurilor prin

(a) integrarea localităților din întregul județ în sistemul de gestiune a acestora

(b) un sistem digitalizat și cu suficient personal pentru aplicarea strictă a legii în raport cu cei care depozitează deșeuri în spații neautorizate în paralel cu

(c) măsuri care să ducă la un grad de reciclare de 75 la sută a acestora

Nu în ultimul rând, documentul de aproape 700 de pagini propune și un sistem de monitorizaare și implementare a strategiei.

Una din noutățile abordării specialiștilor care au conceput Strategia de Dezvoltare  este structurarea consultativă a proiectului.

Direcțiile de bază ale cercetării și evaluarea liniilor generale de politică de dezvoltare se vor face prin

• coordonare cu grupuri de lucru la nivelul administrației
• sondarea unor eșantioane reprezentative de populație
• anchetă în rândul mediului de afaceri și organizațiilor sindicale
• dezbateri publice oneste și
• cercetare calitativă sociologică în comunități și rețelele sociale.

„Această abordare este menită să facă demersul de cercetare cât mai precis precum și să creeze posibilități de parteneriat pentru a transformă strategia într-o platformă de dezvoltare accelerată a județului”, se precizează în Strategia de Dezvoltare a județului.

Foto @ Bistrița-Năsăud Poarta Transilvaniei