Din poziția de candidat PMP la alegerile europarlamentare din 26 mai, bistrițeanca Silvia Galben ne prezintă care sunt principalele elemente ce ghidează Planul de Acţiune Parlamentară al europarlamentarilor PMP.
PARTEA I
Planul de Acţiune vizează poziţia, dar şi soluţiile PMP care privesc provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană şi cetăţenii europeni în momentul de faţă, dar şi perspectivele unei Uniuni mai coezive şi mai puternice, adaptată şi pregătită să facă faţă evoluţiilor procesului de globalizare şi care să răspundă aspiraţiilor generaţiilor viitoare;
– Pentru a fi corecţi cu electoratul, Planul de Acţiune nu abordează subiecte de politică internă, menţinându–se în limitele activităţii regulamentare a unui europarlamentar;
– Obiectivele Planului de Acţiune Parlamentară sunt selectate pragmatic, iar acţiunea parlamentară este încadrată în limitele acţiunii legale a unui europarlamentar;
– Obiectivele de interes pentru România au fost încadrate în proiecte de interes pentru mai multe state membre cu intenţia de a asigura o susţinere largă a propunerilor noastre în comisiile şi în plenul Parlamentului.
1. Norme de comportare ale europarlamentarilor PMP
Pentru a creşte eficienţa activităţii parlamentarilor PMP, aceştia vor respecta un set de reguli, după cum urmează:
– Vor informa toţi parlamentarii români din Parlamentul European, indiferent de grupul politic din care fac parte, asupra iniţiativelor pe care urmează să le lanseze în speranţa obţinerii sprijinului politic şi din partea acestora;
– Vor informa Reprezentanţa României la Bruxelles asupra intenţiei de iniţiativă, solicitând, dacă este cazul, asistenţă tehnică de specialitate;
– Vor informa ministrul de resort care reprezintă România în formaţiunea Consiliului UE, for în care va fi discutată iniţiativa în cazul obţinerii votului pozitiv în Parlament și a promovării acesteia de către Comisie;
– Parlamentarii PMP vor susţine prin vot orice iniţiativă a parlamentarilor români, indiferent de grupul politic din care fac parte, atât timp cât iniţiativa nu afectează interesele României;
– Lunar, parlamentarii PMP vor organiza în ţară conferinţe de presă în cadrul cărora vor prezenta propria activitate, dar şi decizii, regulamente şi directive adoptate de Parlamentul European.
2. România în Uniunea Europeană
13 aprilie 2005 – Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.
25 aprilie 2005 – în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele României, Traian Băsescu, semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
1 ianuarie 2007 – România devine stat membru al Uniunii Europene.
– A fost stabilit un mecanism de cooperare şi verificare cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ, administrativ şi judiciar şi de a remedia deficienţele grave în lupta împotriva corupţiei (faimosul MCV).
Categorii de beneficii ale apartenenţei la Uniunea Europeană
Beneficii economice
Beneficii de securitate
3. Situaţia generală a Uniunii Europene
Uniunea Europeană se află în faţa unor alegeri extrem de importante, în urma cărora un nou Parlament, o nouă Comisie Europeană şi un nou Preşedinte al Consiliului European vor prelua responsabilitatea gestionării prezentului, dar şi al prefigurării viitorului Uniunii.
Aceste alegeri sunt cu atât mai importante cu cât, pe termen scurt Uniunea Europeană trebuie să-şi redefinească locul şi importanţa într-o lume globală care s-a conturat clar în ultimii ani drept o lume tripolară dominată de marile puteri militare şi economice SUA, China şi Federaţia Rusă.
Mai mult, Uniunea Europeană va trebui să-şi definească în cel mai scurt timp, priorităţile de politică externă. De altfel, singura soluţie pentru ca Uniunea Europeană să fie un partener de dialog ascultat şi influent este „VOCEA UNICĂ”.
Una dintre axiomele politicii externe a Uniunii Europene este necesitatea unei relaţii solide pe toate dimensiunile (militară, politică şi economică) cu SUA. Parteneriatul transatlantic este esenţial pentru securitatea Uniunii Europene, chiar dacă în momentul de faţă există divergenţe pe unele subiecte (Iran, Acordul de la Paris, Tratatul privind vânzarea de armament, contribuţia financiară la NATO etc.)
Pe de altă parte, Uniunea Europeană are o serie de probleme de securitate în propria-i vecinătate, dar şi probleme interne pe care nu le-a rezolvat la momentul potrivit şi care sunt de natură a crea nemulţumirea cetăţenilor europeni. Problemele nerezolvate de Uniunea Europeană au devenit elemente ale propagandei partidelor eurosceptice, a partidelor naţionalist – populiste şi ale suveraniştilor, în acţiunile lor vizând destrămarea Uniunii Europene.
Obligaţia majoră a oamenilor politici este ca înainte de toate să asigure securitatea spaţiului european. Altfel, toate valorile noastre pot fi puse sub semnul întrebării. Garantarea păcii este obiectivul suprem la adăpostul căruia se poate atinge prosperitatea.