Când ne gândim la consumul de droguri, de obicei ne gândim la ceea ce vedem în filme, la faptul că dependența apare în anumite medii social economice precare, că este mai frecventă în anumite țări sau că pur și simplu în România nu constituie încă o problemă.
Pentru că părinții de azi au fost crescuți într-o perioadă în care consumul de droguri realmente nu era un fenomen îngrijorător, când tinerii consumau preponderent alcool și țigări, ne este foarte greu să concepem că tinerii sunt azi expuși și au acces foarte ușor la alte substanțe periculoase.
Însă droguri de toate felurile au invadat piața românească, iar accesul la ele este mult mai simplu decât ne putem imagina. Se găsesc în școli și în preajma școlilor, în orice cartier, pe mai orice terasă, în orice discotecă, pe stradă, iar prețurile variază de la foarte ieftin la foarte scump, astfel că orice copil/tânăr își poate permite un drog sau altul.
Un alt factor care complică situația este diversitatea de substanțe psihoactive legale sau ilegale aflate pe piață: marijuana, hașiș, cristale, sare de baie, amfetamine, metamfetamine, codeină, benzopdiazepine, cannabis, canabinoizi sintetici, ketamine, opioide, somnifere, MDMA, ectasy, heroină, cocaine, etc. Iar lista continua să se dezvolte.
Inventivitatea și creativitatea producătorilor de droguri nu au limită, fiind create mereu în laboratoare noi substanțe care pot distruge viața unui tânăr pentru totdeauna.
Există practic trei categorii de droguri accesibile: droguri legale (sunt acele substanțe care nu figurează încă pe lista substanțelor interzise, deci nu sunt considerate oficial droguri), droguri ilegale și medicamente psihoactive administrate fără prescripție medicală.
Efectele lor, indiferent de categoria din care fac parte, sunt devastatoare, mai ales când consumul debutează la vârste mici.
Potrivit ANA (Agenția Națională Antidrog) vârsta de debut a consumului de droguri în România este de 10-11 ani. Categoria cea mai vulnerabilă este 15-24 de ani. Un studiu recent la nivel European pe populația școlarizată de 16 ani, a evidențiat o prevalență a consumului de droguri de 15,6%. Adică, dintr-o 100 de elevi în vârstă de 16 ani, 15 consumă droguri.
Cu alte cuvinte, indiferent cine ești și unde locuiești, riscul ca fiul sau fiica ta să consume un drog altul decât alcool este îngrijorător de mare.
Sunt mai multe motive pentru care un copil începe să consume droguri: presiunea grupului de prieteni, curiozitatea, accesul facil la substanțe ilegale, evadare din lumea reală și automedicație, faptul că consumul este prezentat ca fiind ”cool” (vezi cum este portretizat în showbiz), plictiseală, recompense instantanee (drogurile produc o stare de bine pe loc), lipsa încrederii în sine (când consumă scade anxietatea și simt că fac față provocărilor mai ușor), lipsa de informații de calitate (dealerii prezintă consumul de droguri ca având riscuri minime asupra sănătății).
Să-ți dai seama dacă copilul tău folosește substanțe psihoactive poate fi o provocare. Multe dintre semne și simptome sunt comportamente tipice ale adolescenților sau tinerilor. Multe sunt, de asemenea, simptome ale unor probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie sau anxietate.
Dacă aveți motive să suspectați consumul de droguri, fiți precauți. Pregătiți-vă să acționați și să purtați o conversație în timpul căreia puteți pune întrebări directe precum „Ai băut, vaporizat sau consumat droguri?” Niciun părinte nu vrea să audă „da”, însă e bine să fi pregătit pentru orice răspuns, deoarece modul în care vei reacționa este foarte important.
Semne și simptome
- Schimbări de dispoziție și personalitate
- Abătut, retras sau deprimat
- Mai puțin motivat
- Tăcut, necomunicativ
- Ostil, furios, necooperant
- Înșelător sau secretos
- Nu se poate concentra
- O pierdere bruscă a inhibițiilor
- Hiperactiv sau neobișnuit de exaltat
Modificări comportamentale
• S-au schimbat relațiile cu membrii familiei sau prietenii
• Absenteism sau pierderea interesului pentru școală, muncă sau alte activități
• Evită contactul vizual
• Încuie ușile
• Dispare pentru perioade lungi de timp de acasă
• Iese des, încălcând frecvent ora la care îi cereți să fie acasă
• Secretos cu utilizarea telefonului
• Caută scuze nesfârșite pentru comportamentele sale
• Folosește gumă de mestecat sau mentă pentru a masca mirosul
• Folosește adesea preparate (picături de ochi/nas) fără prescripție medicală pentru a reduce înroșirea ochilor sau iritația nazală
• Are probleme cu banii
• A devenit neobișnuit de stângaci: poticnire, lipsă de coordonare, echilibru slab
• Are perioade de insomnie sau energie ridicată, urmate de perioade lungi de somn de „recuperare”.
Igienă și aspect fizic
• Miros de fum sau alte mirosuri neobișnuite în respirație sau pe haine
• Aspect mai neîngrijit decât de obicei
• Igiena redusă
• Frecvent obrajii. ochii sau fața roșii sau înroșiți
• Arsuri sau funingine pe degete sau buze
• Urme de injectare pe brațe sau picioare (sau mâneci lungi pe vreme caldă pentru a ascunde urmele)
Sănătate fizică
• Îmbolnăviri frecvente
• Neobișnuit de obosit și/sau letargic
• Nu poate vorbi inteligibil, vorbire neclară sau vorbire rapidă
• Sângerări nazale și/sau secreții nazale, care nu sunt cauzate de alergii sau de o răceală
• Răni, pete în jurul gurii
• Pierdere sau creștere în greutate bruscă sau dramatică
• Abraziuni/echimoze ale pielii
• Transpirație frecventă
• Convulsii și/sau vărsături
Cum și ce să analizezi?
Folosește-ți instinctul
E important să ai o conversație serioasă cu copilul, față în față, când vine acasă după ce a stat cu prietenii. Dacă a băut sau fumat, se va resimți acest lucru în respirația lui, pe îmbrăcăminte și în păr.
Privește-l în ochi
Fii atent la ochii lui, care vor fi roșii și cu pleoapele umflate, cu pupilele strânse dacă au folosit marijuana. Pupilele vor fi dilatate și poate avea dificultăți de concentrare dacă a consumat ceva. În plus, culoarea roșie, înroșită a feței și a obrajilor poate fi, de asemenea, un semn de consum.
Urmărește-i comportamentul
Cum se comportă după o noapte cu prietenii? E deosebit de zgomotos și irritant/iritabil, sau râde isteric din nimic? Neobișnuit de stângaci până la punctul în care se împiedică de mobilier și pereți, de propriile picioare și dărâmă lucrurile? Lipsit de energie, retras și neobișnuit de obosit și cu ochii afectați? Arată stânjenit și petrece mult timp în baie? Toate acestea sunt semne că ar fi putut să bea sau să folosească marijuana sau alte substanțe psihoactive.
Căutați în spațiile lor
Limitele pe care le stabiliți copilului dumneavoastră nu se opresc la ușa de la intrare sau la ușa dormitorului său. Dacă aveți motive de îngrijorare, este important să aflați ce se întâmplă. Fii pregătit să explici motivele unei verificări, indiferent dacă le spui sau nu în prealabil. Puteți să-i anunțați că este din preocupare pentru sănătatea și siguranța lor. Locurile obișnuite pentru a ascunde droguri sau accesorii includ:
• În sertare, sub sau între alte articole
• În cutii sau cutii mici — gândiți-vă la bijuterii, la truse de machiaj sau pentru creioane sau la carcase pentru căști
• Sub pat sau alte piese de mobilier
• În ghivecile cu plante
• Între cărți sau în interiorul cărților
• Sub o scândură de podea
• În interiorul recipientelor de medicamente fără prescripție medicală (Paracetamol, Nurofen etc.)
• În interiorul pungilor goale de bomboane, cum ar fi M&Ms sau Skittles
• În cutii de suc sau în alte recipiente false concepute să ascundă
Nu trece cu vederea telefonul mobil al adolescentului tău sau alte dispozitive digitale. Îi cunoști prietenii sau contactele frecvente? Mesajele recente sau postările pe rețelele sociale sugerează consumul de droguri sau contrazic ceea ce ți-a spus copilul?
Dacă verificarea pe care o faci confirm dovezi ale consumului de droguri, pregătește-te pentru conversația care urmează și nu te lăsa descurajat că ți se reproșează faptul că ai invadat intimitatea copilului. Tu stabilești limitele controlului, spre binele copilului.
Dacă descoperi că este puțin probabil ca copilul să fi băut sau folosit alte substanțe, acesta ar putea fi un moment bun pentru a afla dacă există o altă explicație pentru orice modificări ale aspectului sau comportamentului său care trebuie abordată.
Studii și rapoarte
Se estimează că aproximativ 83,4 milioane sau 29 % dintre adulții (cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani) din Uniunea Europeană au consumat cel puțin o dată un drog ilicit, mai mulți bărbați (50,5 milioane) decât femei (33,0 milioane), raportând consumul. Canabisul rămâne substanța cea mai consumată, peste 22 de milioane de adulți europeni raportând consumul de cannabis în ultimul an.
Stimulantele sunt a doua categorie cel mai frecvent raportată. Se estimează că în ultimul an 3,5 milioane de adulți au consumat cocaină, 2,6 milioane MDMA și 2 milioane amfetamine. Aproximativ 1 milion de europeni au consumat heroină sau alt opioid ilicit în ultimul an.
Această complexitate indică faptul că consumul de droguri este legat de modul în care răspundem la o gamă largă de probleme sociale și de sănătate cum ar fi problemele de sănătate mintală și autovătămarea, lipsa de adăpost, criminalitatea tinerilor și exploatarea persoanelor și comunităților vulnerabile.
Cel mai mare risc al consumului de droguri este, desigur, supradoza, decesul, tulburări psihice, boli, dependența extrem de greu de tratat și trecerea de la etapa de consum la cea de trafic. Persoanele dependente de droguri ajung de foarte multe ori să vândă pentru a-și asigura substanțele de care sunt dependenți.
Ca părinți, trebuie să fim extrem de atenți și să luăm în considerare și acest risc, uriaș, pentru că nimic nu este mai important decât viața, sănătatea fizică și psihică a copilului.
Psiholog Ana Dragu
