Sfântul Vasile cel Mare (primul ierarh care a întemeiat spitale pentru săraci pe lângă biserici) este prăznuit în prima zi a Anului Nou. Tradiții și superstiții de 1 ianuarie: 

Numele Sfântului Vasile provine din grecescul basileios, care semnifică  „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. La români există în forma Vasile, cu prescurtarea populară Sile. Feminine ca Vasila sau Vasilca se întâlnesc azi destul de rar, preferat fiind  Vasilica.

„Pusu-te-a pe tine Dumnezeu-Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, căci tu cu tunetul cuvintelor tale amuțești gurile ereticilor… Bucură-te, sfeșnicul luminii neînserate! Bucură-te, oglindă a descoperirilor dumnezeiești! Bucură-te, fântâna scripturilor de Dumnezeu insuflate, înţelepciunea Bisericii trebuitoare…”, scrie în Acatistul Sfântului Vasile cel Mare.

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în jurul anului 330, la Cezareea Capadociei, într-o familie evlavioasă.

A primit de mic o educație creștină aleasă, studiind cu retorii și filosofii timpului, în Constantinopol şi Atena. Aici s-a împrietenit cu Sfântul Grigorie de Nazianz şi cu viitorul împărat Iulian Apostatul.

În 355 s-a întors la Cezareea Capadociei, unde a profesat un timp retorica. A primit apoi botezul, renunţând la lume şi intrând în monahism. Și-a împărţit toată averea săracilor.

Pentru a se instrui în viaţa ascetică a călătorit în Siria, Palestina, Egipt şi Mesopotamia. La întoarcere, s-a retras în Pont, pe malul râului Iris, unde a fondat o mănăstire.

În acest timp a scris Regulile vieţii monahale, mari şi mici, care se păstrează până azi în mănăstirile ortodoxe. Tot aici s-a retras şi prietenul său, Sfântul Grigorie de Nazianz, cu care Sfântul Vasile a alcătuit o celebră culegere de texte despre frumuseţea vieţii spirituale: Filocalia.

În 364 a fost hirotonit preot. Din 370 a fost episcop în Cezareea Capadociei, unde a păstorit cu mare autoritate până la moartea sa, pe 1 ianuarie 379. Sfântul Vasile a fost nu doar un mare învăţat şi un aspru ascet, ci şi un mare filantrop.

În Cezareea Capadociei a înfiinţat câteva instituţii de asistenţă socială precum un azil, o ospătărie, o casă pentru reeducarea fetelor decăzute. A înființat şcoli tehnice şi spitale, chiar şi pentru leproşi. Toate aceste aşezăminte sunt cunoscute sub numele generic de Vasiliada.

După moarte a primit numele de Vasile cel Mare, fiind sărbătorit pe 1 ianuarie în fiecare an.

Tradiții și superstiții în prima zi a anului

Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate. De aceea, în prima zi din an e bine să ne punem un gând bun, ca să ne meargă bine tot anul.

Legenda populară spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat-o chiar pe cea dintâi – Ziua Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune.

De aici și tradiția dimineții de 1 ianuarie: copiii obişnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăţie şi sănătate. 

Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) tăiate şi puse în apă la înmugurit.

Simbol al vegetaţiei de primăvară, ea a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână. Era ornată cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat și un colopoţel.

Copiii îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, apoi pornesc, câte doi-trei, să colinde vecinii. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, sorcova se păstrează peste an, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Nu e voie să ducem gunoiul, pe 1 ianuarie, pentru că alungăm odată cu el şi norocul. 

Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi. Ca să primeşti multe cadouri pe tot parcursul anului nou. Dacă purtăm printre haine și ceva roşu, Anul Nou va fi norocos şi plin de iubire.

Se mai spune că nu e bine să avem niciun fel de datorie când începe Anul Nou. Ca să nu atragem ghinionul de a da bani tot anul. Belșug în casă atragem și dacă pe masa de Revelion avem pește, smochine sau struguri.

În ziua de Sfântul Vasile cel Mare, e bine să verşi câțiva stropi de vin pe masă, ca să ai noroc tot anul.

Dacă de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos tot anul.

Dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.

În tradiţia populară se spune că aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.

Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.

Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului. Aceasta trebuie mânuită de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.

Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul. Dacă ninge, va fi un an îmbelşugat. Dacă cerul este senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.