Sfântul Ioan Botezătorul – celebrat azi în întreaga ţară – este considerat cel mai important și ultimul profet din Vechiul Testament, despre care Iisus Hristos însuși spunea că „între cei născuți din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan…”. Motiv pentru care, în iconografie, este singurul sfânt reprezentat cu aripi de înger, fiind şi ocrotitorul copiilor…
Considerat cel mai important și ultimul profet din Vechiul Testament, dar şi cel care face legătura cu Noul Testament, menționat în cărţile sfinte drept cel care a avut rolul de a pregăti oamenii pentru venirea lui Iisus Hristos – Ioan Botezătorul este celebrat astăzi de peste 30.000 de bistriţeni care îi poartă numele.
Cu praznicul Sfântului Ioan Botezătorul se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, începute în 6 decembrie, de Sfântul Nicolae.
Peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica, fiind botezaţi cu numele de Ion, Ioan, Ioana sau diminutivele şi variantele Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionica, Oana.
Numele Ioan (nume iudaic Iohanan, prescurtat din Iehohanan) semnifică „Dumnezeu s-a milostivit”, fiind, la români, unul dintre numele cu cea mai bogată familie onomastică.
Cu aproape șapte secole înainte de Hristos, prorocul Isaia va profeți nu numai venirea lui Mesia, ci și apariția lui Ioan, spunând: „glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, drepte să faceți cărările Lui.”, Ioan Botezătorul fiind astfel numit Înaintemergător şi pregătitor al căii Domnului.
Ocrotitorul copiilor…
Sfântul Ioan este considerat şi ocrotitorul pruncilor, iar mămicile îi închină rugăciuni azi, pentru a naşte copii sănătoşi şi frumoşi. Se spune că cine nu este vesel de Sfântul Ioan va avea necazuri tot anul.
Pentru spor şi sănătate sătenii de demult respectau tradiţia de a se stropi cu agheasmă pe faţă, pentru a fi ocoliţi de boli în timp ce, o altă vorbă din bătrâni spune că, după această sărbătoare, se „botează gerul”: frigul se mai înmoaie şi vremea se mai încălzeşte.
Se mai spune că pe 7 ianuarie, nu se consumă vin roşu, acesta amintind de martiriul şi suferinţele Sfântului Ioan, iar sătenii nu foloseau deloc cuţitul în această zi, ei preferând să rupă alimentele de la masă cu mâna.
Sfântul Ioan Botezătorul, Îngerul Domnului…
Evanghelistul Ioan redă şi el mărturia Botezătorului care afirmă: „Cel ce m-a trimis pe mine să botez cu apă, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorându-Se şi rămânând peste El, Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt. Şi am văzut şi mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu” (în 1, 33-34).
Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii. Menirea sa a fost să-şi pregătească poporul pentru primirea lui Mesia şi să-L descopere pe Acesta lui Israel, iar mesajul pe care Ioan Botezătorul l-a transmis a fost: „Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.
La un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, Irod a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Salomeei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod pe care îl mustrase aspru pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada – soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, să ceară drept răsplată pentru dansurile ei – capul Botezătorului.
Proorocul Maleahi l-a numit pe Ioan Botezatorul „Îngerul Domnului”, pentru misiunea de a-I pregăti calea (Mal. 3, 1), iar Mântuitorul recunoaşte că Ioan este „îngerul” de care a vorbit Maleahi” (Matei, 11,10).
Ioan este numit înger întrupat pentru că el a ajuns să poarte în fiinţa sa semnele biruinţei asupra păcatului originar. Astfel, el nu-şi mai câştiga pâinea cu sudoarea frunţii, iar Evanghelistul Marcu povesteşte: „Şi Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare din piele împrejurul mijlocului şi mânca lăcuste şi miere sălbatică” (Marcu 1,6)…
