„Pe căpeteniile îngerilor, pe Mihail şi Gavriil, să-i lăudăm noi toţi – care ne acoperim cu aripile amândurora…!” Astăzi sunt prăznuiți Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, dar și îngerii care nu s-au despărţit de Dumnezeu. Cine munceşte azi va avea parte de o moarte chinuitoare…

Pasaje de o tulburătoare frumuseţe mărturisesc însemnătatea celor doi îngeri prăznuiţi în fiecare an, în 8 noiembrie.

În scrierile bisericeşti Arhanghelul Mihail este numit „făptură a Minţii care a făcut lumea” sau „revărsarea luminii celei mai înainte de lumină”. În timp ce Arhanghelul Gavriil este pomenit ca „aducător al veştilor frumoase” sau „părtaş al tainelor lui Dumnezeu”…

Sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil a fost iniţial o simplă aniversare anuală. Pe vremuri se celebra sfinţirea unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată în Constantinopol.

Abia mai târziu a devenit o sărbătoare comună a tuturor sfinţilor îngeri.

Cei doi arhangheli prăznuiți azi de creştinii ortodocşi şi greco-catolici sunt cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri. Tot ei sunt şi călăuzele sufletelor spre Rai.

Conform tradiţiei, în această zi se face marea pomenire a tuturor morţilor din familie.

Trei zile de sărbătoare… Vara arhanghelilor

În calendarul popular – sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril durează trei zile. Ea se celebrează în 8, 9 și 10 noiembrie.

Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Se obișnuiește ca în ziua de Sfântul Mihail și Gavril sau în ajunul sărbătorii să se împartă pomană pentru sufletele morților. Aceste ofrande se numesc popular „Moșii de Arhangheli”.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril se aprind lumânări. Atât pentru oamenii în viață, cât și pentru cei trecuți în neființă fără lumânare sau dispăruți în împrejurări năprasnice.

În unele zone din Transilvania se coace, de Sfinții Mihail și Gavril, „turta areților”. „Areții” sunt numele berbecilor despărțiți de oi. În această zi areții se împreunează din nou cu oile. Iar turta din grâu sau din porumb, gata coaptă și rumenită, se aruncă între oi. Superstiția spune că dacă această turtă va cădea cu fața în sus, oilor le va merge bine când vor făta. Dacă însă va cădea cu fața în jos, se spune că le va merge rău.

Ziua de 8 noiembrie este totodată „Vara Arhanghelilor”, care ține o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli și Crăciun trebuie să mai fie între două și patru zile senine și călduroase care se numesc popular „Vara iernii”.

Superstiţii: Nu avem voie să vorbim de rău pe nimeni…

Femeile însărcinate nu au voie să vorbească de rău pe cineva. Se spune că tot răul pe care îl scot pe gură, se va întoarce în viața lor.

În plus, viitoarele mămici nu au voie să lucreze în această zi de sărbătoare, ca nu cumva să aibă parte de un bebeluș leneș și delăsător.

Bătrânii satelor credeau că femeile însărcinate trebuie să dea de pomană astăzi dulciuri și haine, dacă își doresc o viață îmbelșugată și trainică pentru bebeluș.

Fiind marcată cu cruce roşie, credincioșii nu au voie astăzi să coasă, să spele haine sau să muncească pământul. Dacă o fac, atrag necazuri asupra lor.

Pe vremuri, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, în satele românești nu se lucra deloc.

Sătenii erau convinși că cel care lucrează de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril va avea parte de o moarte chinuitoare.

În biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci. Călăuzitoare pe lumea cealaltă – lumânările care se aprind la biserică în ziua de 8 noiembrie sunt considerate adevărate talismane pentru cei care au trecut în lumea umbrelor şi a tăcerii.

Se crede că aceste lumânări „ţin de lumină” în lumea de dincolo…

Mihail – puterea lui Dumnezeu… Gavriil – 

În limba ebraică, numele Sfântului Mihail s-ar traduce prin „puterea lui Dumnezeu”: Mihail este voievodul oştilor cereşti, primul din ceata Sfinţilor Arhangheli, care poartă sabie de foc şi are rolul de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a birui puterea vrăjmaşilor.

Este cel care „strigă”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi. Cel ce era lumină, iar acum s-a făcut întuneric. Căci cine mai este precum Dumnezeu?”… Pe seama Sfântului Mihail se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.

Gavriil, în limba ebraică, înseamnă „bărbat-Dumnezeu” – numele său concentrând în sine vestea că Dumnezeu se va face bărbat şi că îşi va asuma firea omenească. Gavriil vesteşte Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria, Maica Domnului şi tot el îl anunţă pe Zaharia că va avea un fiu – pe Ioan Botezătorul, Înaintemergător lui Iisus Hristos.

Este primul care rosteşte numele lui Iisus şi care dezvăluie celor trei magi taina întrupării. Tot Gavriile îl întărește pe Iosif, logodnicul Mariei, și îi risipește îndoielile. Sfântul Gavriil călăuzește Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului.