Deși e doar o ruină, și datele despre aceasta sunt puține, inima giurgeștenilor e legată de „Cetatea Ciceului”. Tocmai de aceea, s-au hotărât să o sărbătorească, cu fast. Weekendul viitor, în Lazul Cătunoiului, sunt așteptați toți iubitorii de istorie și mai ales fiii Giurgeștiului.
Nu e giurgeștean care să nu fi ajuns măcar o dată la „Cetate”. Și nu e om cu care să se fi întâlnit fără să-i fi povestit de ruinele Cetății Ciceului, de fântâna cu apă albă și potecile întortocheate ce duc pe un vârf de deal, la intersecția „granițelor” localităților Ciceu Corabia, Ciceu Giurgești și Dumbrăveni.
Istoria Cetății Ciceului
Despre Cetatea Ciceului, de pe raza județului nostru, se cunosc puține date. Se spune că ar data din secolul XIII și a fost ridicată pe o colină vulcanică, la 683 m altitudine. Ruinele, deși clasate ca monument istoric, sunt astăzi în stare de distrugere avansată și elementele care se mai păstrează nu permit cronologizarea.
Singura imagine a Cetății datează din 1866. Dar, comparând ruinele cu imaginea respectivă, sunt elemente care nu coincid.
La finele anilor 1400, Cetatea Ciceului ar fi fost cucerită de Ștefan cel Mare.
Deși istoria perindării mai multor regi, la Cetatea Ciceului este nesigură, cert este faptul că stăpânirea cetății și a domeniilor se perpetuează de la Ștefan cel Mare la fiii săi până la Petru Rareș.
În 1538, Cetatea Ciceului își îndeplinește, pentru prima dată, rolul de refugiu. Trădat de boieri, cu Moldova ocupată de Soliman Magnificul, Petru Rareș se adăpostește cu familia la Ciceu. Urmează cunoscutele eforturi diplomatice pe lângă Poartă pentru redobândirea tronului și în 1541 familia domnească părăsește Ciceul. Pentru cetate sfârșitul era aproape. Devenită un risc pentru Ardeal, în condițiile reorientării politicii moldovene, aceasta este demantelată din ordinul lui Gheorghe Martinuzzi, în 1544.
Petru Rareș reușește ulterior să reintre în stăpânirea domeniului, iar unii dintre succesori săi la tron îl revendică fără succes. Alexandru Lăpușneanu este ultimul domn moldovean care mai reușește să stăpânească, în parte prin forța armelor, posesiunile ardelene.
Deși ruină, sărbătorită cu fast
Pentru a păstra vie amintirea acestei cetăți, ani la rând, localnicii din Ciceu Corabia, Ciceu Giurgești și Dumbrăveni organizau „Zilele Cetății Ciceului”.
Anul acesta, giurgeștenii încearcă să organizeze un eveniment independent.
Duminică, 26 august, de la ora 10:00, iubitorii de istorie și fiii Giurgeștiului sunt așteptați „La scenă”, în Lazul Cătunoiului.
„Acum se poate ajunge foarte ușor, fiind făcut un drum pietruit care duce până la scenă. Se poate merge cu mașina până acolo. Este prima încercare de a organiza un eveniment independent de celelalte localități. De aceea am și spus că e prima ediție. Apoi, în funcție de cum va fi anul acesta, vom vedea dacă vom mai organiza independent sau nu”, a declarat, pentru Bistrițeanul.ro, consilierul local Gheorghe Marțian.
Evenimentul va debuta la ora 10:00, cu Sfânta Liturghie, oficiată de Pr. Arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, alături de un sobor de preoți.
De la ora 13:00 are loc un program artistic, susținut de Marius Ciprian Pop, Iulia Bucur Roman, Lavinia Sânteonean, Diana Cârlig și Rapsodia Clujeană.
Conform administrației locale, în zonă se vor putea cumpăra diverse consumabile de la agenții economici ambulanți.
