Tristețe. Rușine. Neputință. Neîncredere în soluțiile oferite de liderii politici și instituții… Cam acestea sunt sentimentele care îi încearcă pe bistrițeni atunci când vine vorba de râurile județului, transformate pe nesimțite, în adevărate canale insalubre… Avem propuneri și soluții, dar nu sunt ascultate…
Râurile din Bistrița-Năsăud au ajuns adevărate canale insalubre – după cum avertizează Cristian Țetcu, președintele Asociației Gal Ruralis. Activistul de mediu a avertizat recent într-un material video că sunt necesare măsuri urgente pentru ca râul Bistrița Ardeleană să supraviețuiască.
VIDEO: Revoltător! Simbolul Bistriței arată acum ca un canal mizerabil, ca o groapă de gunoi
Cristian Țetcu a revenit, ulterior, și cu un Barometru de stare în care identifică și câteva dintre cauzele care au dus la această situație dramatică.
De unde pornim:
1. Bistrițenii sunt nemulțumiți de starea tuturor râurilor din județ.
2. Bistrițenii sunt nemulțumiți de atitudinea, soluțiile și modul de implementare a acestora de către instituțiilor publice cu responsabilități de mediu și sănătate publică, din ultimii 31 de ani.
3. Bistrițenii sunt conștienți de poluarea râurilor din Bistrița-Năsăud și de sursele de poluare.
4. Bistrițenii au propuneri și soluții, dar nu sunt ascultați! Dezbaterea publică, comunicarea și colaborarea este inexistentă sau în cel mai bun caz simulată de către instituții, UAT-uri și liderii politici locali.
5. Bistrițenii își doresc analiza cu celeritate a situației râurilor și soluții eficiente, cu termene clare de implementare.
6. Bistrițenii înțeleg că de 31 de ani se discută doar despre EFECTE, nu se analizează și nu se înlătură CAUZELE!
Sentimente trăite de bistrițeni cu privire la situația râurilor din Bistrița-Năsăud:
1. Tristețe.
2. Rușine.
3. Neputință.
4. Neîncredere în soluțiile oferite de liderii politici și instituții.
Soluții:
1. Campanii de informare a tuturor cetățenilor (cu precădere a celor cunoscuți ca fiind „poluatori istorici” – persoane fizice și / sau juridice) eficiente și de lungă durată, pe toate râurile importante și afluenții lor (până la izvoare), precum și în zona acumulării Colibița, inițiate și implementate de toate entitățile cu responsabilități legale.
2. Patrularea cu scopul monitorizării arealelor naturale cu risc de poluare de către RANGERI CĂLARE (echipe cal/călăreț din comunități locale, pentru a semnala în timp real activități ilegale care afectează mediul natural) și utilizarea aplicațiilor și echipamentelor SMART specializate (ex. TrashOut, 4B, camere video, etc)
3. Verificarea strictă a tuturor activităților din vecinătatea râurilor (balastiere/bazine de decantare, gatere, activități comerciale și agricole, deversări apă/canal, regularizări/consolidări maluri, intervenții neautorizate, etc) și sancționarea la limita maximă permisă de lege.
* SURSA: comentariile cititorilor bistrițeni pe marginea articolelor din ultima vreme apărute în presa locală/națională și rețelele de socializare.
Memoriul de mai sus se adresează atât „poluatorilor istorici”, cât și – mai ales – Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bistrița-Năsăud, Agenției pentru Protecția Mediului (APM), Gărzii Naționale de Mediu-Comisariatul Județean (GNM) Bistrița-Năsăud, ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, ADI Apă-Canalizare Bistrița-Năsăud și Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bistrița-Năsăud.
„Ne vrem râurile! ACASĂ”, conchide Cristian Țetcu de la Grupul de Acțiune Locală „Ruralis”. Să sperăm că măcar acum, în ultimul ceas, se va îndura cineva să și reacționeze…
Foto deschidere @ Arhivă