Cine are treabă pe strada Alba Iulia nu are decât să-și înalțe cu curaj privirile spre bolta cerească… Doar pentru a surprinde o imagine cel puțin năstrușnică… O natură (aparent!) moartă cu doi pantofi grațios azvârliți și atârnând în bătaia vântului – peste firele de curent electric…
Doi pantofi de copil aruncați probabil de pe trotuar – spre înălțimi…
Spre firele de curent electric – sau ce-or fi toate sârmele acelea îmbârligate una peste alta… Căci rețeaua / încrengătura de cabluri ar fi dificil de descifrat chiar și de un specialist într-ale urbanismului aerian care, la Bistrița, cel puțin, s-a situat mereu la cele mai înalte cote de complexitate.
Pantofii mici de copil par perfect amplasați peste cabluri…
Atârnă candid într-un echilibru vag indiferent…
Parcă satisfăcuți de poziția superioară …
Parcă încântați să privească orașul de sus, de la înălțimea mândră a stâlpului de iluminat…
Parcă savurându-și de unul singur energia potențială gravitațională egală cu zero…
Nici o reclamație până în prezent…
Nici o plângere
La atingere
Nicio constrângere…
si in viisoara ie la fel cu papuci si cauciucuri agatate de cabluri
Bai, si cit i-am cautat ! Mersi pentru pont !
La Bistrița pădurea de cabluri
Pune pe stâlpi subansambluri,
Și domnul primar, după schițe,
Năvădește și-n spată, și-n ițe,
Că-n vremuri moderne turcite,
Tragi sfori îndelung descâlcite.
Simigiii, cu cioaca-n scovarză,
Pregătesc à la Cluj acra varză,
Pe Sugălete, sub un steag dac,
Dezvârt shaorme Baba Novac,
Hoarda de Aur și după hoardă,
Hârjoaba noastră patriotardă.
Acesta este semnul ca se intra in Ferentari, Rahova sau Viisoara- blocurile „sociale”! Atentie la buzunare; la cele din dotare si la cele viitoare, facute cu șuriul!