Misterioasa creatură a fost surprinsă zilele trecute – în flagrant – în pădurea Dumbrava din Livezile. Se știe despre ea că își petrece vremea ascunsă printre crăpăturile umbroase. Sub bușteni sau în alte locuri pline de umezeală. Culoarea ei reprezintă un avertisment pentru prădători… Iar pielea ei toxică…

Ei bine, pielea ei toxică încă nu a otrăvit pe nimeni…

Cel care a făcut publice imaginile – pe cât de simple, pe atât de cuceritoare, totuși – este Ilie Rînziș. Salamandra s-a lăsat de această dată fotografiată (din spate, din rațiuni de GDPR, probabil) și publicată pe pagina de facebook Biodiversitatea și Geodiversitatea jud. Bistrița-Năsăud (BioGeoDiv BN).

S-a întâmplat chiar zilele trecute, în Pădurea Dumbrava, Livezile…

Observându-le cu atenție, Toader Dorel Bâzga de la Cercul de Agrobiologie din Sângeorz-Băi a remarcat că „denumirea populară a acestei specii este doar „salamandră”. Iar în ceea ce privește coloritul, are doar două culori (negrul fiind, de fapt nonculoare). Tritonii din România au mult mai multe culori dar nu atât de evidențiate în mediul lor. Văzuți însă de aproape… sunt extraordinari”. 

Dar chiar și așa, în aceste condiții vitrege – plasată din start în dezavantaj față de tritoni – considerăm că salamandra tot merită o șansă.

Iar câteva clipe, înainte să ne aruncăm în vâltoarea acestei zile învolburate – poate îi acordăm și ei un strop de atenție. Cât să aflăm că în România, salamandra se găsește în toate regiunile de dealuri și munte. Numai în Dobrogea – nu.

Este o creatură retrasă. Își petrece vremea ascunsă în crăpături umbroase, sub bușteni sau în alte locuri care îi oferă protecție și umezeală.

Culoarea să reprezintă un avertisment pentru prădători. Are o piele toxică de culoare neagră cu pete galbene. Salamandra zisă de foc are mai multe rânduri de glande veninoase în spatele ochilor. Cântărește cam 113 grame și trăiește maxim 3 ani. Se hrănește în principal cu râme, larve și nevertebrate mărunte.

Nu avem niciun motiv să o invidiem. Și nici să ne dorim să fim în locul ei… 

Există și câteva secvențe video, realizate de Gavrilă Albert, în Munții Rodnei, pe Izvorul Roșu: