Au fost suficiente câteva clipe de răgaz, în plină stradă, ziua în amiaza mare – pentru a surprinde în flagrant, în toată splendoarea, două – trei întâmplări care aveau să schimbe definitiv pulsul zilei…!
Ar fi suficient să te opreşti pentru câteva clipe, în plină stradă, şi să respiri rarefiat. Să priveşti cu ochi limpezi şi noi tot acest peisaj care se lăţeşte de jur împrejur. Să observi, de pildă, o mulţime de frânturi – cioburi – fragmente până acum complet ignorate.
Care formează împreună o serie de întâmplări catalogate de unii participanţi la trafic „cel puţin bizare”… Dacă nu cumva de-a dreptul „neobişnuite”… Întâmplări capabile (singure, de capul lor) să schimbe definitiv pulsul şi sensul unei zile…
Ar fi suficient să te opreşti pentru câteva momente şi să admiri: o grămadă de vreascuri şi crengi nemaifolositoare – trântite chiar la începutul trecerii de pietoni. O doamnă întinsă spre butonul care transformă roşul în verde. Sau viceversa. Drujbe care se chinuie să mărunţească totul. Oameni grăbiţi care sar caraghios peste crengi ca să traverseze odată! Sau alţii care preferă să le ocolească.
Ruine. Cărămizi prăbuşite şi golite de sens. Buruieni. Caschete sau poşete absurde. Un porumbel rătăcit. Un acordeon dezacordat care cerşeşte atenţie. Şi toate aceste drapele fluturând în vânt zălog de legământ… Care au fost strânse corespunzător, zilele trecute. Care vor fi ascunse în depozit. Cu grijă…! Pentru a fi refolosite şi anul viitor…
[arve url=”https://youtu.be/1d9rHnILjZQ” /]