Se întâmplă în fiecare an: cu vreo două săptămâni înainte de Luminație, de pe la jumătatea lunii octombrie, trotuarele din oraș dispar aproape cu totul, înghițite de flori… Mii de ghivece cu crizanteme împânzesc, zile întregi, intersecțiile din oraș. Se înghesuie, ca sarmalele, se aliniază după culori și prețuri, înghițind metri întregi de stradă…
Știm că se apropie Ziua Morților atunci când intersecțiile sunt invadate brusc de flori. Când abia te mai strecori cu un cărucior printre ghivecele îngrămădite ca sarmalele, pe trotuare. Când respirația însăși pare îngrămădită într-un colț sau strivită sub greutatea miilor de flori…
Flori (de regulă, crizanteme) de toate culorile, zodiile, mărimile și prețurile par gata să ne absoarbă pașii, gândurile, ideile…
Gata să ne înghită picioarele sau pașii, mâinile sau pungile pline de cumpărături, dacă nu suntem suficient de vigilenți…!
Se crede că în noaptea de 1 noiembrie, Lumea de Dincolo îşi deschide porţile. Şi că sufletele celor dispăruţi intră în tainice legături cu cei vii.
Puțini înțeleg, însă, ce fac oamenii dragi plecați într-o lume mai bună cu atâtea mii de flori… Sau cum se face că – deși vedem oameni cumpărând flori de pe trotuare, numărul lor nu scade niciodată. Ca prin farmec, ghivecele care dispar sunt înlocuite într-o clipită cu altele. Astfel încât ele par că nu se mai termină niciodată…
Nu se știe nici ce se întâmplă după 1 noiembrie, cu ghivecele de flori care nu reușesc să-și găsească un cumpărător pe măsură…
„An de an, cerul coboară pe pământ și stelele se amestecă printre lumânări și flori, udate de lacrimile dorului după cei plecați la Domnul. Așa ne-au învățat strămoșii, să nu-i dăm uitării și să le prelungim dragostea prin cea mai scurtă rugăciune: „…în veci pomenirea lor”.
Fiecare luminiță deasupra mormintelor este un petic de cer…
Le înălțăm sufletele pe «coloana infinitului» spre cer, cu dorința ca în veci să fie pomenirea lor…”, explica preotul protopop Alexandru Vidican, referindu-se la semnificaţia zilei de 1 noiembrie.
În acest an, cu toate restricțiile generate de pandemie, nici Luminația nu are cum să fie la fel… Vor apărea, fără îndoială, pe alocuri, firave și aproape invizibile accente ridicole sau caraghioase sau poate doar hilare, dar ușor de trecut cu vederea…
Copiii care așteaptă dulciuri de sufletul morților își vor pune pofta-n cui, în acest an… Cerșetorii, nelipsiți de la un asemenea eveniment, vor fi dotați corespunzător cu mască de protecție… Se vor evita aglomerațiile, apropierile, confesiunile sau pomenile…
Mica slujbă religioasă organizată de obicei la căpătâiul fiecărui mormânt va trebui să aștepte, de asemenea, vremuri mai bune. Morții înșiși ar putea fi invitați să bântuie cu precauție, în șoaptă sau pe vârfuri… Nu cumva să tulbure noua ordine mondială instaurată cu atâtea sacrificii…
