În Bistrița-Năsăud s-a desfășurat zilele trecute reuniunea informală a atașaților de mediu din Uniunea Europeană, iar un tânăr jurist din Bistrița a făcut o analiză a problemelor cu care ne confruntăm la nivel județean, și nu numai… „Să discuți despre încălzire globală la Bistrița înseamnă să vorbești de funie în casa spânzuratului. Politicile de mediu aplicate aici ar putea fi prezentate la nivel european mai degrabă drept contraexemplu în implementarea strategiei Uniunii privind mediul și schimbările climatice…”, notează Ovidiu Ivan, un tânăr jurist din Bistrița.
Juristul a remarcat faptul că „administrația a pregătit un întreg sat Potemkin pentru această ocazie, fiind mobilizate primăriile și instituțiile statului”, amintind și de măsurile speciale pe traseele pe care s-au plimbat delegații.
„O farsă de două zile menită să prezinte un model de bune practici; în realitate, în celelalte 363 de zile din an, cetățenii județului trăiesc într-o distopie de mediu, reprezentativă și pentru politicile naționale. (…)
Acceptarea și încurajarea acestei farse ar crea impresia că problemele de mediu din Bistrița-Năsăud sunt ignorate de instituțiile europene și nu ar face altceva decât să măreasca gradul de euroscepticism. Fie și numai pentru că o parte din responsabilii acestor politici naționale sunt bistrițeni – toți miniștri Apelor și Pădurilor din 2017 încoace precum și cele mai mari firme de exploatare a lemnului din România. Liderii locali cu care s-au întâlnit atașatii de mediu s-au remarcat anterior prin discursuri antieuropene și prin disprețul față de norme de mediu. Aceste aspecte sunt cu atât mai relevante cu cât România se confruntă tot mai des cu fenomene meteo extreme, consecințe directe a acestor carențe”, mai spune Ovidiu Ivan.
Iată mai jos, o selecție a elementelor cuprinse în analiza tânărului jurist. Întregul material poate fi consultat AICI.
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
Probabil domeniul în care administrația și-a dovedit incompetența supremă și un posibil caz de fraudare a fondurilor europene – responsabilitate a Consiliului Județean și a lui Radu Moldovan – groapa de la Tărpiu, care ar fi trebuit să fie parte dintr-un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor. Un mecanism județean prin care gunoiul produs de orice gospodărie este colectat și preluat selectiv, apoi depozitat ecologic și prelucrat prin intermediul unor stații de compostare și tratare.
Un proiect ce a costat enorm și care sună frumos, însă, în realitate, reprezintă o grămadă imensă de gunoi – o bombă ecologică cu ceas. (…) Județul este împânzit de gropi de gunoi improvizate. Nici nu vreau să îmi imaginez ce se întâmplă cu deșeurile din construcții, deșeurile chimice sau cele medicale.
CALITATEA AERULUI
România are printre cele mai proaste calități ale aerului din UE și este campioană la boli și decese din această cauză. În Bistrița-Năsăud există o singură stație de monitorizare amplasată oarecum convenabil pentru a înregistra valori mici.
Rapoartele anuale ale Agenției pentru Protecția Mediului BN indică valori medii sub limitele dăunatoare sănătății umane – dar o analiză pe intervale orare dezvăluie depășiri ale limitelor normale la ore în care există trafic rutier intens (previzibil – orașul e sufocat). Ce e suprinzător însă sunt VALORI DISPROPORȚIONAT DE MARI ÎN TIMPUL NOPȚII, în anumite zile, ceea ce indică existența unor poluatori mari neidentificați și nesancționați. (www.calitateaer.ro)
O contribuție negativă pentru calitatea aerului este modul în care se administrează spațiile verzi în mediul urban. Toaletarea arborilor se realizează arbitrar și lipsit de logică. S-au eliminat spații verzi prin proiecte girate chiar de primării și prefectură, ceea ce a dus la împuținarea arborilor bătrâni din localitățile bistrițene..
MANAGEMENTUL RESURSELOR DE APĂ
În decurs de doar 15 ani, râurile din județ s-au transformat din zone de agrement și locuri de scăldat – în adevărate râuri de gunoaie, aspect evidențiat în fiecare primăvară.
O zonă promovată turistic de autorități, Colibița – „marea de la munte”, s-a dovedit a fi și o mare de fecale, locul în care erau deversate scurgerile menajere ale cabanelor din zonă.
Balastierele autorizate pe valea Someșului Mare sunt un dezastru ecologic atât pentru râu, cât și pentru locuitorii din zonă. Cu toate astea, firmele de construcții nu se sfiesc să colecteze piatră și material de construcții din locuri neautorizate.
Tot din fonduri europene se acordă proiecte pentru așa-zise consolidări de maluri și îndiguiri. Modul prin care aceste proiecte sunt duse la îndeplinire sunt un fiasco pentru fauna piscicolă. Un astfel de proiect este în derulare la Colibița, într-un sit natura 2000.
În Bistrița-Năsăud încă se practică braconajul piscicol cu curent electric, o practică barbară care omoară orice formă de viață. Nu am auzit să se fi aplicat vreodată o sancțiune.
„Lista problemelor ar putea continua. Rezolvarea lor ține în egală măsură atât de instituțiile europene, cât și de voința politică, educația și inițiativa privată locală, ori de modul în care românii sunt reprezentați la nivel european. Adevărul este că pretinși social-democrați aplică politici de mediu libertariene, de dreapta, care nu pot fi justificate din rațiuni economice sau de creștere a populației…”, conchide Ovidiu Ivan.
Foto @ Arhivă
