Sunt stresat sau sunt anxios? M-am întâlnit des cu această întrebare sau am auzit frecvent cuvântul „anxietate” folosit în situații stresante. Confuzia dintre cele două provine din cauza liniei foarte fine dintre stres și anxietate și a numeroaselor simptome comune, care pot face dificilă diferențierea între ele.

Stresul este de obicei cauzat de un declanșator extern. Spre exemplu un examen, probleme financiare, un loc de muncă nou, divorțul, un eveniment important, mutarea, cumpărarea unei case sau boala. Acesta poate apărea și atunci când faci ceva nou sau incitant, chiar dacă aceste lucruri sunt adesea văzute ca pozitive.

Stresul poate fi de ajutor într-o anumită măsură, cum ar fi să evităm pericolul sau să respectăm un termen limită. Orice situație, mediu sau eveniment care ne schimbă viața în mod semnificativ poate duce la stres. Toată lumea se confruntă cu stres la un moment dat cu toate acestea, stresul poate afecta viața, fericirea și sănătatea dacă persistă prea mult timp.

Atunci când suntem stresați ne putem confrunta cu simptome cum ar fi: dureri de cap, energie scăzută, oboseală, tulburări digestive, probleme cu somnul, furie, probleme sexuale, modificări de greutate, dar și bătăi rapide ale inimii, transpirație excesivă, tensiune musculară, iritabilitate și dificultăți de respirație, care sunt comune cu anxietatea.

Anxietatea este cauzată în primul rând de răspunsurile interne și este o experiență complexă caracterizată prin sentimente intense de frică, îngrijorare, care pot persista chiar și în absența unui pericol iminent.

Potrivit Asociației Americane de Psihologie „Anxietatea este considerată un răspuns orientat spre viitor, cu acțiune lungă, concentrat în general pe o amenințare difuză, în timp ce frica este un răspuns adecvat, orientat spre prezent și de scurtă durată la un răspuns clar identificabil și specific sau amenințare„. 

„Este în regulă să vă faceți griji din când în când despre cum vă veți descurca la un test sau despre cum să vorbim cu șeful pentru o mărire de salariu”, spune Dr. Jacobs. Dar, când aceasta devine o întâmplare zilnică care perturbă funcționarea de zi cu zi, este problematică (Mishkova, 2013) deoarece afectează calitatea vieții.

Simptomele pot varia în funcție de tipul de anxietate. Unele simptome generale pot include coșmaruri, senzație de panică, gânduri anxioase care sunt greu de controlat și care se pot agrava în timp.

Simptomele fizice pot include un ritm cardiac rapid sau bătăi puternice ale inimii, tensiune musculară, amețeli, gură uscată, mâini reci sau transpirate, greață, amorțeală, furnicături și dificultăți de respirație. Aceste sentimente de anxietate și panică interferează cu activitățile zilnice, sunt greu de controlat, sunt disproporționate cu pericolul real și pot dura mult timp. Se evită locurile sau situațiile pentru a preveni aceste sentimente. Simptomele pot începe în copilărie sau în anii adolescenței și pot continua până la vârsta adultă.

Studiile indică faptul că diferențele genetice și neurologice, precum hiperactivitatea în anumite regiuni ale creierului, contribuie la dezvoltarea tulburărilor de anxietate. De asemenea, persoanele cu gândire negativă repetitivă și cele perfectioniste sunt mai predispuse să experimenteze anxietate. Experiențele timpurii din copilărie și influențele mediului, precum părinții supraprotectori, pot determina apariția anumitor tipare de gândire anxioasă.

Exemple de tulburări de anxietate includ:

• tulburarea de anxietate generalizată,
• tulburarea de anxietate socială (fobie socială),
• fobiile specifice și tulburarea de anxietate de separare.

Se poate avea mai mult de o tulburare de anxietate. Uneori, anxietatea rezultă dintr-o afecțiune care necesită tratament.

Stresul poate contribui la apariția anxietății, iar anxietatea poate amplifica stresul, creând un cerc vicios (Mishkova, 2013).

Confruntarea cu stresul și anxietatea poate fi o provocare, dar există modalități eficiente de a gestiona aceste experiențe.

Implicați-vă în activități care vă aduc bucurie. Acordați atenție nevoilor fizice și mentale. Asigurați-vă că aveți un somn adecvat, o alimentație sănătoasă și că faceți exerciții regulate pentru a vă menține echilibrul.

Concentrați-vă pe aspectele pozitive ale vieții și evitați gândirea negativă. Amintiți-vă de modul în care ați depășit cu succes stresul în trecut și folosiți acele experiențe ca sursă de putere. Pauzele regulate pot contribui la reducerea stresului și la menținerea unei perspective sănătoase. Învățați tehnici de relaxare și meditație pentru a vă calma mintea și corpul. Chiar și câteva minute de practică pot avea un impact semnificativ.

Dacă stresul sau anxietatea devin copleșitoare și afectează semnificativ viața căutați ajutor profesional.

Terapia și, uneori, medicamentele, pot fi instrumente eficiente pentru gestionarea stresului și anxietății persistente.

!!!  Acest articol are ca scop informarea și conștientizarea asupra anxietății și stresului. Nu este un diagnostic. Pentru evaluare și îngrijire adecvată, este recomandat să căutați ajutorul unui specialist pentru a primi sprijin și îndrumare în abordarea acestor probleme. 

Alexandrina Rînziș,

psiholog clinician & consilier în dezvoltare personală