Iubirea apare adesea ca o magie: ne-am privit în ochi și avem impresia că vom rămâne împreună pentru tot restul vieții. Cu toate acestea, pe parcurs, lucrurile se complică. Unul dintre motivele principale ale despărțirilor sunt neînțelegerile. În aceste cazuri, comunicarea este cheia, însă nu folosită oricum.

În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai comune tipare de comunicare care pot slăbi încrederea și respectul dintre parteneri, ducând astfel de la iubire la înstrăinare.

1. A avea întotdeauna dreptate

A avea convingerea că trebuie să ai mereu dreptate și să câștigi fiecare argument reprezintă un obicei nesănătos. Această atitudine poate avea un impact negativ asupra relațiilor, afectând comunicarea și încrederea dintre parteneri.

2. Zidul de piatră

Expresii precum „Am plecat!” sau „Nu mai vreau să discut despre asta” reflectă evitarea discuțiilor, care poate părea o soluție temporară, dar, în realitate, amplifică problemele existente. Tratamentul tăcut poate avea efecte devastatoare asupra stimei de sine a partenerului, afectându-i încrederea și făcându-l să se simtă neauzit și neimportant. Această formă de comunicare poate transforma o relație odată plină de căldură și empatie într-una rece și distantă.

3. Tiparul defensiv

Când cineva spune că ceva îl deranjează, un răspuns bun ar fi: „Îmi pare rău că te simți așa.” Pe de altă parte, răspunsul „Nu este vina mea,” poate agrava conflictul. Aceasta ignoră sentimentele celuilalt și poate crește tensiunea. Un răspuns empatic ajută la o comunicare mai deschisă și sinceră. Dacă partenerii se blamează reciproc în loc să colaboreze pentru a găsi o soluție, situația poate deveni și mai complicată, chiar dacă unul dintre ei are o parte de vină.

4. Reamintirea situațiilor din trecut

„Dar și tu ai făcut la fel atunci!” Aducerea în discuție a trecutului nu rezolvă un conflict actual, ci mai degrabă îl amplifică. În loc să abordeze o problemă specifică și să o rezolve, partenerii ajung să se simtă copleșiți de reproșuri, ceea ce face ca soluționarea conflictului să devină aproape imposibilă.

5. „Gaslight”

Aceasta este o formă subtilă de manipulare emoțională, având efecte devastatoare asupra sănătății mentale și emoționale a unei persoane. Ea implică negarea realității, minimalizarea sentimentelor și manipularea percepțiilor, creând confuzie și nesiguranță.

Declarații precum „Asta nu s-a întâmplat” sau „Ți-ai imaginat” subminează treptat încrederea individului în propriile percepții, lăsându-l să se întrebe dacă ceea ce simte este real sau justificat. Întrebarea „Ești nebun/ă?” descurajează exprimarea emoțiilor și îi face pe oameni să se simtă descurajați în a-și comunica sentimentele. „Gaslight” este o formă de abuz care nu trebuie tolerată. Conștientizarea și educația sunt esențiale în combaterea acestei practici, asigurându-ne că fiecare persoană are dreptul să se simtă auzită și respectată.

6. Schimbarea subiectului

„Hai să vorbim despre ceva mai plăcut, cum ar fi vacanța noastră viitoare.” Schimbarea subiectului este o tehnică frecvent utilizată pentru a evita discuțiile incomode sau conflictele. Când cineva simte că o conversație devine prea tensionată, poate decide să devieze discuția către un alt subiect. Din păcate, această abordare nu este sănătoasă, deoarece partenerul se va simți ignorat.

7. Folosirea afirmațiilor universale

O afirmație universală apare atunci când cineva spune ceva care pare să fie adevărat mereu. De exemplu, „Nu faci niciodată ceea ce-ți cer”. În realitate, persoana respectivă ar putea să îndeplinească cererile din când în când. Astfel de etichetări elimină aspectele pozitive, făcând cealaltă persoană să se simtă nedreptățită.

8. Jignirea și minimizarea

Aceasta este o formă de comunicare agresivă care implică o dublă jignire. De exemplu, cineva poate spune ceva supărător, iar apoi, observând că cealaltă persoană s-a supărat, adaugă: „Hai, acum, nici o glumă nu pot să fac?” Această tactică adaugă vinovăție și o jignire suplimentară, sugerând că cealaltă persoană nu știe să aprecieze o glumă. Deși subtilă, această abordare invalidează sentimentele celuilalt și distruge conexiunea în timp.

9. Jocul „whataboutism”

Whataboutism este o tehnică defensivă prin care se răspunde unei plângeri cu o altă plângere. De exemplu, atunci când cineva întreabă: „De ce nu ai spălat vasele?”, răspunsul este: „De ce n-ai aspirat mașina? Ai spus că vei aspira mașina!” Această abordare reprezintă neasumarea responsabilității și este o mișcare toxică, care anulează orice șansă de a avea o conversație constructivă despre subiectul inițial.

10. Disprețul

„Când vei învăța vreodată?” Această formă de comunicare poate include priviri disprețuitoare, sarcasm și remarci jignitoare. Atunci când cineva folosește disprețul, nu doar că își exprimă nemulțumirea, ci și dorința de a se simți superior față de ceilalți. Disprețul este unul dintre cele mai dăunătoare comportamente pe care cineva le poate avea față de persoanele dragi.

11. Critica constantă

Critica, atunci când este constantă și neconstructivă, poate deveni unul dintre motivele pentru care o relație devine toxică. Aceasta amplifică tensiunile, frânge încrederea și respectul reciproc, punând în pericol stabilitatea relației.

12. Ignorarea partenerului

Privitul televizorului sau a telefonului când partenerul discută ceva important pentru el poate da semnale că nu este important. Ignorarea poate duce la frustrări și distanțare emoțională.

13. Omiterea

Deseori, oamenii ascund unele informații, așteptând ca partenerul să intuiască suferința lor sau nemulțumirile. Din păcate nimeni nu poate citi gândurile. Exprimarea clară a plângerilor și nevoilor poate ajuta la evitarea multor dificultăți. Dacă nu se comunică deschis este posibil să apară frustrări.

14. Răspuns fără ascultare

Un alt obstacol în comunicare este atunci când oamenii nu ascultă cu adevărat, ci se gândesc doar la ce vor răspunde. Acest tipar face ca mesajul să nu fie înțeles corect, ceea ce poate duce la neînțelegeri și frustrări. Când cineva se concentrează doar pe pregătirea răspunsului, fără să acorde atenție celuilalt, comunicarea devine ineficientă.

Tiparele nesănătoase de comunicare pot avea un impact semnificativ asupra relațiilor. Primul pas este conștientizarea momentelor în care acestea apar. Apoi, este recomandat să se adopte abordări de comunicare mai asertive și sănătoase.

Voi reveni cu un articol despre comunicarea asertivă. Adică un stil de comunicare care permite exprimarea gândurilor, sentimentelor și nevoilor într-un mod direct, clar și respectuos, fără a fi agresiv sau pasiv și fără a supăra persoana iubită.

Iubiți-vă mult!

Alexandrina Rînziș,

psiholog clinician și consilier în dezvoltare personală.

Foto @ Freepik.com