Ați vrut vreodată să luați o cină în familie, dar cei dragi au întârziat? Sau poate copilul vostru mult iubit a lăsat din nou dezordine în toată casa? Nu-i așa că e dificil să rămâi calm când asta se tot repetă? Și, copleșit de furie, oboseală și frustrare, te trezești că ridici tonul și faci reproșuri: „Întotdeauna îți lași hainele peste tot!” sau „Ai întârziat din nou!” Ți se pare cunoscut?
Din păcate, de cele mai multe ori, aceste situații nu fac decât să escaladeze într-o ceartă în care spunem cuvinte pe care le regretăm mai târziu. Tot n-am luat cina împreună, tot nu s-a făcut curat ca prin minune și, în plus, avem o atmosferă rece în casă, uși trântite care ne despart, deși intenția noastră este să fim împreună. Aceasta ne întristează, mai ales că avem atât de puțin timp să ne bucurăm de cei dragi. Iar astfel de momente ne fac să ne simțim neajutorați, deoarece tot ce încercăm să facem pare să iasă greșit. Toată lumea are astfel de zile.
Deși conflictul face parte din viață, modul în care alegem să gestionăm aceste situații poate influența desfășurarea conversației.
Dacă adoptăm o atitudine critică, este foarte probabil să întâmpinăm reacții negative și defensivitate din partea celorlalți. Așadar, un început mai delicat este cheia pentru a gestiona și rezolva conflictele cu partenerii, copiii, prietenii sau colegii.
Poate că ar fi mai bine să spunem: „Cina în familie înseamnă mult pentru mine, însă întârzierile mă fac să mă simt neglijat.” sau „Când hainele sunt împrăștiate, mă simt copleșit. Aș aprecia ajutorul tău în a le strânge mai des.” O abordare asertivă îi face pe cei din jur mai deschiși la feedback și ajută la construirea unor relații mai sănătoase.
Beneficiile dovedite ale comunicării asertive
Comunicarea asertivă îți permite să adresezi întrebări clare, să refuzi cereri fără vinovăție, să formulezi nemulțumiri constructive, să rezolvi conflicte eficient, să răspunzi calm la critici și să accepți complimente cu încredere, sporind astfel libertatea de acțiune și îmbunătățind relațiile interumane.
Este important să rețineți că a fi asertiv nu vă garantează rezultatul dorit. De exemplu, chiar dacă exprimi clar opinia, nu înseamnă că celălalt va reacționa pozitiv. Dar, prin asertivitate, crești șansele ca celălalt să îți înțeleagă dorințele sau sentimentele, sporind astfel probabilitatea unei comunicări de succes.
10 pași ai comunicării asertive
1. Folosirea persoanei întâi: Folosește întotdeauna „eu” în loc de „tu” sau „voi”. De exemplu, poți spune „Eu nu mă simt ascultat în aceste discuții” – în loc de „Tu niciodată nu asculți ce spun”. Sau în loc de „Voi mereu mă întrerupeți” spune „Mă simt frustrat când sunt întrerupt…”
2. Claritate: Înlătură expresiile ambigue, aluziile jenante, tăcerile apăsătoare. Spune clar și precis ce îți dorești sau ce nu îți place. De exemplu, „Poți, te rog, să nu fii așa?” este vag, în timp ce „Poți, te rog, să nu pleci când vorbim?” transmite mai clar nevoile tale.
3. Implicarea emoțională: Nu te teme să îți exprimi emoțiile, chiar și pe cele negative, fără a acuza pe alții.
Poți spune: „M-am simțit frustrat că ai întârziat, așteptam cu nerăbdare să ne vedem.” În loc de: „Ești tot timpul în întârziere și nu îți pasă de mine!”
4. Evitați exagerările: Folosiți termeni precisi și evitați cuvinte precum „întotdeauna” sau „niciodată”. De exemplu, spuneți „Ai întârziat 20 de minute și este a treia oară săptămâna aceasta” în loc de „Întotdeauna întârzii!”
5. Afirmarea punctului de vedere: Folosește expresia „Înțeleg punctul tău de vedere…” pentru a-ți susține opinia, arătând că respecți și perspectiva celorlalți. De exemplu, poți spune: „Înțeleg că îți place acel loc, însă aș prefera să încercăm și altceva.” O astfel de abordare este mai eficientă decât „Nu mă interesează ce crezi, vreau să mergem acolo.”
6. Răspunsuri la întrebări stânjenitoare: Când primești o întrebare incomodă, ia-ți un moment pentru a reflecta înainte de a răspunde – Fii sincer: Poți spune: „Este un subiect delicat pentru mine, aș prefera să discutăm despre altceva acum.” Nu te simți obligat să răspunzi dacă nu te simți confortabil.
7. Fără justificări excesive: Nu te simți obligat să îți justifici fiecare decizie sau acțiune.
Poți spune: „Îmi pare rău, nu pot veni. Am deja alte planuri.” În contrast, un exemplu negativ ar fi: „Nu pot să îți explic de ce, dar nu vreau să vin.”
8. Ascultați activ: Pe lângă exprimarea propriilor sentimente, este esențial să fiți deschiși la ceea ce spune celălalt.
9. Concentrați-vă pe fapte: Exprimați-vă prin fapte, nu prin judecăți. De exemplu, spuneți „Lipsesc informații importante din acest raport” în loc de „Ai făcut o treabă proastă”.
10. Refuzul asertiv: Amintiți-vă că aveți dreptul să spuneți „nu”.
Nu trebuie să vă simțiți vinovat pentru asta. O strategie eficientă pentru a refuza o cerere este pur și simplu să spui „nu” și să oferi o explicație scurtă despre motivul pentru care nu poți ajuta. Dacă persoana respectivă insistă, poți să-i răspunzi cu un „îmi pare rău” și să reafirmi că nu ai timpul necesar. De asemenea, în unele situații, ai putea să-i redirecționezi către altcineva sau către o resursă externă care ar putea să le fie de folos. A spune „nu” mai multor responsabilități poate fi, adesea, cea mai benefică pentru bunăstarea noastră. Studiile arată că suprasolicitarea poate duce la diverse probleme de sănătate, cum ar fi depresia, insomnia și afecțiuni cardiace, iar în plus, poate reduce productivitatea.
Comunicarea non-verbală este la fel de importantă ca și mesajul deschis pe care îl transmitem. Când vorbiți cu cineva, uitați-vă la ochii oamenilor. Lipsa contactului vizual transmite nesiguranță sau teamă. Expresia facială ar trebui să fie în concordanță cu ceea ce transmiteți.
Exersează: Învățarea acestor tehnici necesită răbdare și timp. Nu te descuraja dacă nu reușești din prima. Exersează treptat, alegând metodele care ți se potrivesc cel mai bine. Gândește-te la fiecare interacțiune ca la un exercițiu care te ajută să devii mai bun.
Mi-ar plăcea să aflu părerile și experiențele voastre în comentarii! Vă mulțumesc că ați citit și vă doresc o zi plină de bucurii și conexiuni autentice!
Alexandrina Rînziș,
psiholog clinician și consilier în dezvoltare personală.
Foto @ Freepik.com