Elevii din două colegii din județ vor avea ocazia să învețe prin Limba și Literatura Română concepte de educație media sau fake news și chiar să se folosească de acele concepte pentru a înțelege mai bine anumite opere literare și chiar personaje. Colegiul Național „Liviu Rebreanu” și Colegiul Național „George Coșbuc” de la Năsăud au fost alese ca școli pilot în acest inedit program.
Programul a fost dezvoltat de Centrul pentru Jurnalism Independent și este practic un demers prin care concepte de educație media sunt introduse în activitatea de predare a profesorilor și cea de învățare a elevilor de liceu, în cadrul orelor de Limba și Literatura Română.
Au fost acceptate în program două licee din județ, Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița și Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud.
„În Bistrița-Năsăud există oameni cu expertiză în domeniu, care lucrează cu CJI (n.r. Centrul pentru Jurnalism Independent) de câțiva ani. Eu lucrez cu ei din 2015, apoi au fost formări cu profesori de română, limbi moderne, istorie și științe sociale și cercul s-a mărit. La Colegiul Național „Liviu Rebreanu” suntem 4 (3 profesoare de română, una de franceză), la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” două profesoare de limbi moderne. Programul actual se centrează doar pe Limba și Literatura Română. La Colegiul Național „Liviu Rebreanu” vor fi 6 profesoare implicate, la Năsăud cred că 5. Din cele șase de la CNLR, trei suntem deja formate. Va începe în martie un program de formare de 60 de ore”, explică Monica Halazsi, profesoară de Limba și Literatura Română la Colegiul Național Liviu Rebreanu, parte a acestui program.
Prof. Monica Halaszi: „E fenomenal să vezi impactul”
Monica Halaszi, care colaborează cu cei de la Centrul pentru Jurnalism Independent încă de acum 5 ani, spune că literatura permite dezvoltarea unor competențe ce țin de literația media. Astfel, profesorii pot apela la „O scrisoare pierdută”, „Povestea lui Harap-Alb”, „Ion”, „Patul lui Procust” sau „Moromeții” pentru a aborda aspecte ca politica editorială, presa ca putere, manipularea, propaganda, știrea, articolul, libertatea de exprimare sau drepturile fundamentale.
„E fenomenal să vezi impactul. De exemplu, în „O scrisoare pierdută” poți aborda problema puterii presei. Cațavencu, avocat, are propriul ziar în care scrie editoriale/articole de opinie despre Tipătescu. De ce simte un avocat că e nevoie să aibă un ziar? „…Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!… Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul dintre cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!…” Așa începe „O scrisoare pierdută”. Cu un fragment din articolul lui Cațavencu. De la puterea pe care i-o dă propriul ziar putem începe analiza personajului. Asta nu însemnă să te abați de la programa școlară. Deloc. Ci să dezvolți competența elevului de a gândi critic, de a citi cu atenție. Și astfel va înțelege un pic mai bine lumea. Și poate nu se va lăsa ușor manipulat”, mai spune profesoara de Limba Română.
După ce profesorii de Limba Română din cele două colegii vor fi formați, vor livra la clasă activități concepute de echipa de proiect, (planuri de lecții pentru Limba Română, centrate pe competențe media) dar vor evalua și monitoriza și impactul acestor activități, iar mai apoi vor crea ei înșiși astfel de activități.
Foto: feeder.ro
