După ce a escaladat cele mai înalte piscuri montane, profesorul Ioan Bâca de la UBB Extensia Bistrița și-a propus o nouă aventură în această vară. Alături de ciclistul bistrițean și prietenul său, Marin Moldovan, vrea să pedaleze aproape 800 de kilometri pentru a străbate Drumul Dunării în 10 zile.

Este un proiect cicloturistic complex, cu multiple conotații, în cadrul căruia cei doi bistrițeni vor pedala urmând cursul Dunării, de la Drobeta la Galați.

„Teoretic, n-ar trebui să fie greu. Drumul este întins și coboară, ca și cursul Dunării. După ce iese din Cazane, Dunărea coboară treptat, până spre Deltă. Vor mai fi și ceva urcări, de ordinul a câteva sute de metri. Dar cred că am putea pedala 70 – 80 de kilometri pe zi. Ne mai și oprim, mai facem poze, vrem să și vizităm obiectivele importante. Avem câteva obiective importante de bifat pe drum.

Pe de altă parte, Drumul Dunării este un segment din Magistrala cicloturistică europeană EUROVELO6, care leagă Oceanul Atlantic de Marea Neagră și fluviile Loire, Rhin și Dunăre. În Franța, Germania, Austria pe lângă Dunăre există piste de bicicletă și amenajări speciale pentru bicicliști. Practic de la Oceanul Atlantic și până în Budapesta poți să vii liniștit pe bicicletă, pe lângă Dunăre. Din păcate, în România infrastructura cicloturistică pentru ruta ciclabilă a fluviilor este inexistentă.

Vrem să tragem astfel un semnal de alarmă: merită și la noi în țară amenajat un traseu ciclist pe lângă Dunăre. Este un fluviu important, are surse turistice importante și te poți bucura de o mulțime de peisaje extraordinare”, a mărturisit profesorul Ioan Bâca.

Duminică, 28 iulie, Ioan Bâca și Marin Moldovan se vor deplasa cu o mașină până la Drobeta Turnu Severin. Vor dormi acolo peste noapte, iar luni dimineață, pe 29 iulie, vor lua startul pe Drumul Dunării.

„Vom pedala pe bicicletele noastre. Le-am verificat înainte la Dan Hill Bike, sponsorul nostru principal. Le-a dotat și le-a utilat cu tot ce trebuie. Sunt biciclete de asfalt, nu de folosit în pădure”, a mai explicat Ioan Bâca.

Conotațiile științifice ale proiectului presupun observații geografice asupra fluviului Dunărea, dar și asupra luncii acestuia (parte a Câmpiei Române). Vor fi trecute în revistă comunitățile umane și activitățile economice de aici. Nu vor fi ignorate nici efectele pe care le produc schimbările climatice în această zonă (numită și Sahara Olteniei).

Conotațiile turistice ale proiectului Drumul Dunării presupun prospectarea atracțiilor și a infrastructurii turistice de pe traseu.

Cei doi bistrițeni vor trece în revistă unitățile de cazare, punctele gastronomice și de alimentație publică, dar și punctele de informare turistică.

„Drumul Dunării este un segment din Magistrala cicloturistică europeană EUROVELO6, care leagă Oceanul Atlantic de Marea Neagră și fluviile Loire, Rhin și Dunăre. Din păcate, în țara noastră infrastructura cicloturistică pentru ruta ciclabilă a fluviilor este inexistentă. Aventura noastră este și un semnal de alarmă în acest sens”, a mai precizat profesorul Ioan Bâca.

Conotațiile sportive se referă la parcurgerea cu bicicleta a traseului, pe o distanță de 700-800 kilometri. 

Scopurile acestui demers sunt:

• promovarea mersului pe bicicletă;
• promovarea orașului Bistrița ca oraș al globe trotter-ilor;
• promovarea fluviului Dunărea ca atracție turistică majoră;
• promovarea magistralei cicloturistice EUROVELO6;

Cum s-a născut povestea Drumul Dunării

„În anul 1983, pe când făceam armata, am fost două luni la munci agricole, în apropiere de Călărași. Atunci am descoperit prima oară Lunca Dunării și întreaga frumusețe a Dunării. Atunci mi-am promis că voi reveni într-o zi pe acele meleaguri, pentru a le înțelege mai bine și pentru a le descoperi tainele.

Cu diferite ocazii, am mai vizitat Dunărea și lunca sa. Dar acum vreau să stau mai mult și să acopăr întreaga lungime a Dunării fluviale. Deși m-am născut la munte și am preocupări legate de munte, Câmpia Română mă fascinează prin întinderea ei, prin nesfârșirea și nemărginirea ei.

E ca marea. De fapt, Câmpia Română este o fostă mare, un fost fund de mare. Vreau să plonjez în ea, vreau să o înțeleg, vreau s-o cunosc, vreau să mă accepte. Mă așteaptă Drumul Dunării. Voi pedala de la Drobeta-Turnu Severin până la Galați…!

Am inițiat acest proiect, bazându-mă pe experiența mea de biciclist, dobândită în multe activități cicloturistice desfășurate în județ, în țară și străinătate, de-a lungul timpului”, a explicat Ioan Bâca pentru Bistrițeanul.ro.

Drumul Dunării are traseul aproape de fluviu, urmărește drumuri asfaltate județene și trece prin următoarele localități:

• Drobeta Turnu-Severin-Șimian-Hinova (Dunărea Veche)-Ostrovu Corbului-Batoți-Tismana-Vrancea-Crivina-Burila Mare-Țigănași
• Ostrovu Mare (Porțile de Fier II)-Balta Verde-Izvoarele-Gruia-Pristol-Gârla Mare-Vrata-Salcia
• Cetate (Portul Cultural Cetate)-Hunia-Maglavit-Golenți-Basarabi-Calafat-Ciupercenii Vechi-Ciupercenii Noi-Desa-Poiana Mare-Tunarii Vechi
• Piscu Vechi-Ghidici-Rast-Negoi-Catane-Bistrețu Nou-Bistreț-Plosca-Cârna-Săpata-Măceșu de Jos-Nedeia-Gighera-Zăval-Grindeni-Ostroveni-Bechet-Călărași-Dăbuleni (Sahara Olteniei)
• Potelu-Hotaru-Grojdibodu-Gura Padinii-Orlea Nouă-Orlea/Celei (Sucidava)-Corabia-Gârcov-Islaz (Oltul)-Turnu Măgurele (Orașul, Poarta)-Ciuperceni-Traian-Seaca
• Năvodari-Vânători-Viișoara-Suhaia (Lacul Suhaia)-Fântânele-Zimnicea-Zimnicele-Năsturelu-Bujoru-Pietroșani-Pietrișu-Găujani-Cetățuia-Vedea-Malu-Slobozia
• Giurgiu-Remuș-Frăteși-Daia-Plopșoru-Frasinu-Băneasa-Pietrele-Prundu-Greaca-Căscioarele-Chirnogi-Oltenița (Portul)
• Ulmeni-Cetatea Veche-Spanțov-Stancea-Chiselet-Mănăstirea (Iezerul Mostiștei)-Dorobanțu-Vărăști-Ciocănești-Bogata-Rasa (Lacul Gălățui)-Cunești-Grădiștea (Iezerul Călărași)-Călărași-Modelu-Tonea (Brațul Borcea)
• Roseți-Coslogeni-Dichiseni-Satnoieni-Unirea-Iezeru-Jegălia-Gâldău-Borcea-Buliga-Fetești-Fetești Gară-Stelnica-Cegani-Bordușani-Făcăieni-Progresu-Vlădeni (Orașul de Floci)-Gura Ialomiței-Luciu
• Mihai Bravu-Berteștii de Sud-Berteștii de Jos-Polizești-Stanca-Stăncuța-Tufești-Gropeni-Tichilești-Chiscani-Vărsătura-Brăila (Brațul Măcin-Dunăre)-Pod Siret-Galați.

„Sponsorii care au făcut posibil acest proiect sunt DAN HILL BIKE (Dan Gheorghe, sponsor principal), Decathlon România (Bistrița), ASIX-RO PRODCOM Bistrița (Sorina Cretu) și Asociația Bistrița Civică (Adrian-Florin Chereji).

De asemenea, mulțumim prietenilor Adriana Călușeri Feiurdean, Nicușor Cătuna și Traian Nicolaie”, a mai transmis profesorul Ioan Bâca.