Cine caută cadoul perfect de Dragobete, Mărțișor sau 8 Martie, se poate considera norocos! În Piața Centrală, se deschide mâine târgul „Artizanii Primăverii”. Meșteșugari, artizani și producători locali sunt pregătiți să ne ofere din nou un strop din talentul, imaginția și emoțiile împletite în spectaculoase creații autentice, tradiționale sau de inspirație tradițională. Toate sunt originale și 100% manuale!
Încă o ediție din Târgul Breslelor Moderne – Artizanii primăverii, debutează mâine, 24 februarie. Până în 1 martie, și apoi din nou, între 4 și 8 martie, în Piața Centrală avem ocazia să ne bucurăm de creațiile locale.
Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud” ne invită, cu acest prilej, să alegem de aici cadoul perfect.
Avem de celebrat, în zilele următoare, două sărbători cu rădăcini românești, care vestesc apropierea primăverii: Dragobetele, Mărțișorul și 8 Martie, ziua universală a feminității.
În mod firesc, acestea sunt acompaniate de simboluri și creații românești. Cel puțin la Bistrița, unde ne vom putea bucura, de mâine, de produsele meșteșugărești și artizanale ale creatorilor noștri.
Ei vor îmbina cu măiestrie moștenirea breslelor de demult, cu preferințele actuale. Tot ei ne vor cadorisi cu cele mai gustoase bunătăți tradiționale – toate marca „Produs în Bistrița-Năsăud”.
Prospețime, culoare și parfum, în Piața Centrală, la Târgul Breselor Moderne
Prilej de bucurie, Dragobetele, Mărțișorul și Ziua Femeii se întind pe o perioadă de 2 săptămâni. Acestea sunt strâns legate de simboluri precum fertilitatea, fecunditatea, vitalitatea. Este momentul în care natura renaște și, odată cu ea, reînvie şi iubirea.
Primul vestitor al primăverii este, conform tradiției și mitologiei românești, Dragobetele. Este numit și „Cap/Început de primăvară” sau „Logodnicul păsărilor”. Sărbătoarea este puternic înrădăcinată în cultura română, Dragobetele fiind un personaj transmis de la vechii daci și transformat apoi într-un protector al tinerilor și patron al iubirii.
Ziua în care românii sărbătoresc Dragobetele este 24 februarie. Ea coincide, totodată, cu Sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezatorul. Este cea în care întreaga suflare sărbătorește înnoirea firii și se pregătește pentru venirea primăverii.
Ea simbolizează o nuntă a naturii și a omului cu natura. Originea numelui și a obiceiului, în sine nu sunt clar definite. Anumite izvoare asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească. Un patron al iubirii și bunei dispoziții, identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, sau cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
Alte izvoare îl consideră fiul Babei Dochia.
Năvalnic și nestatornic, Dragobetele se diferențiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiția catolică. Este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, care sălășluieşte mai mult prin păduri.
În anumite zone din România, Dragobetele se sărbătorea pe 1 Martie. Probabil nu întâmplător, dacă ne gândim la originile geto-dace comune acestor obiceiuri. Sau la Zilele Babei Dochia, care încep pe 1 Martie și la semnificațiile mărțisorului, dăruit de 1 Martie.
În anumite regiuni între 1 – 9 Martie, cât durează zilele Babei Dochia, sau pe întreaga perioadă a lunii. mărțișorul este considerat un obiect cu proprietăți magice.
Mărțișorul este protector sau vindecător. Este purtător de noroc și sănătate. Are darul de a înfrumuseța și a „încălzi” sufletele. Are și funcții festive, marcând începutul primăverii, stimulând fertilitatea solului și vegetației. Îi sunt, totodată, atribuite și semnificații afective, fiind dăruit persoanelor dragi.
În mod tradițional, mărțișorul reprezintă un șnur împletit din fire albe (simbolizând puritatea, începutul, renașterea naturii), și fire roșii (vitalitate, sănătate, frumusețe, iubire).
Mărțișorul este confecționat astăzi în cele mai diverse moduri, în funcție personalitatea celor care „îi dau viață”. Dincolo de formă sau materiale, cel mai important lucru este că tradiția dăruirii mărțișorului a dăinuit peste veacuri și continuă să o facă.
În 2017, mărţişorul a fost înscris de UNESCO, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. S-a întâmplat în urma demersurilor comune întreprinse de România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova. Sunt tări în care mărțișorul este un element cultural de patrimoniu.
Cu rădăcini mai aproape de noi, Ziua Internațională a Femeii elogiază rolul și importanța femeii în viața socială, economică și politică. În același timp, trage un semnal de alarmă cu privire la discriminarea și violența împotriva femeilor, încă prezente în multe părți ale lumii.
A fost sărbătorită pentru prima oară în 8 martie 1975, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.
Învăluiți de acest univers încărcat de gingășie, puritate, energie și frumusețe – urmașii vestitelor bresle ale Bistriței – readuc cetatea la viață. Meșteșugari, artizani, producătorii locali își pun la dispoziția noastră talentul, imaginația și emoțiile. Oferindu-ne din nou creațiile autentice, tradiționale sau de inspirație tradițională, originale și 100% manuale.
Sunteți cu toții invitați, așadar, la Târgul Breslelor Moderne – între 24 februarie – 1 martie și 4 – 8 martie, în Piața Centrală.
Sărbătorim împreună iubirea, primăvara, feminitatea – cu produse inspirate din poveștile locului, realizate de cei care le cunosc semnificația și menirea.
Surse:
- https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/obiceiuri-de-dragobete
- http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/dragobete.pdf
