La omul sărac nici boii nu trag – spune românul… Iar observația este logică, pentru că, dacă nu are mai nimic prin casă ori prin șură omul – atunci și boii au puțin nutreț și trag fără chef și spor. În varianta modernă, la omul sărac memoria la telefon e puțină, iar caii putere la motorul mașinii nu sunt numeroși.
Pentru că în ziua de azi, rar mai găsești om sărac fără telefon și mașină. Standardele sărăciei contemporane se stabilesc prin comparație… Nu este om să nu se considere sărac din pricina faptului că își dorește mai mult decât are.
Oricum sărăcia nu e o binecuvîntare. Nici pentru cel care nu are ce pune pe masă, nici pentru cel care își dorește mai mult decât are. Este locul să sancționăm o minciună a gândirii pozitive care spune că dacă te gândești sistematic la avantaje – ele or să vină peste tine din partea Universului.
Poți să te concentrezi cât vrei asupra puilor fripți, căci mațele îți ghiorțăie la fel și peste o zi, și peste o săptămână, în ciuda gândirii tale pozitive.
La fel, poți să te concentrezi asupra câmpului cu căpșuni pe care i-ai vinde ca să faci un ban, că nu vine nimeni din cer să îi culeagă și putrezesc acolo sub ploi.
Sărăcia are ca antidot doar acțiunea și hărnicia. Nicidecum gândirea pozitivă.
O coasă – două pe margini de șanț, sau oriunde, că iarbă e destulă în țara asta și poți avea parte de ea fără să deții pământ. Iar dacă îți hrănești bine boii, vor trage și ei cu spor, faci mai multe curse pe zi și ai ce pune pe masă din banii strânși.
Așadar acțiune și hărnicie, căci altfel, la omul sărac nici boii nu trag…
„La omul sărac, nici boii nu trag” Proverbul este valabil si pentru omul sărac cu duhul. Iată un exemplu. In anul 2013 mutarea Bibliotecii Judetene Bistriţa-Năsăud in clădirea fostei sucursale a BNR de pe strada Odobescu a fost o eroare. După cum se stie, Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania, un mare iubitor al meleagurilor bistritene ar fi vrut ca la Bistriţa să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe strada Alexandru Odobescu unde urma să fie amenajat muzeul de artă religioasă. Muzeul urma să aibă un caracter ecumenic, pentru a atrage un numar mare de turisti de diferite confesiuni. Operatiunile de restaurare a cladirii fostei filiale a BNR cu destinatia de muzeu au fost facute in perioada 2009-2012, in mandatul de presedinte al Consiliului Judetean a lui Liviu Rusu, prilej cu care au fost adaugate pe fatada estica din spatele clădirii doua galerii de sticlă, la parter si etaj, mărind astfel spatiul expozitional al viitorului muzeu. După ce totul a fost gata, Radu Moldovan care nu are nici un merit in reabilitarea vechiului sediu al BNR filiala Bistrita a schimbat destinatia clădirii. El a venit la de-a gata, clădirea proaspăt reabilitată fiind atribuita Bibliotecii Judetene, in ciuda spatiului insuficient pentru a gazdui toate functiunile unei biblioteci publice.
Astfel, la nici un an de la mutarea bibliotecii, s-a mai construit o anexa inghesuită in curtea fostului sediu al BCR, pentru a suplini lipsa de spatiu. Nici măcar nu i-a dus capul pentru a realiza si o pasarela la nivelul etajului care sa faca legatura intre cele doua corpuri de cladire, asa cum exista la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj, pentru a crea o legatură functională a intregului ansamblu. Iată că din nou din nou biblioteca se confruntă cu lipsa de spatiu. Astfel că in octombrie, 2023 o parte din colectiile de carte veche au fost mutate pe bulevardul Independentei, in clădirea proaspăt reabilitată, construită în 1912 in care a locuit ofițerul Matei Eminescu, fratele mai mic al lui Mihai Eminescu, între anii 1924-1929.
Asta inseamnă să mergi pe minima rezistentă si să nu faci o construcţie nouă, conform cerintelor unei biblioteci publice demne de secol XXI, unde să fie găzduite laolaltă toate colectiile si functionalitătile institutiei .