Un text primit pe e-mailul redacției surprinde intențiile de modificare a Planului Urbanistic General, ale noii administrații locale. Întrebarea legitimă a autorilor acestui text este: „Cui folosesc aceste modificări?”
Administrația locală pregătește modificarea Planului Urbanistic General. Un text primit pe adresa de mail a redacției creionează schimbările ce sunt avute în vedere, pe cine avantajează și mai ales pe cine dezavantajează acestea,dar și cât de sănătoase sunt pentru dezvoltarea orașului nostru. Îl redăm integral:
Regulamentul Local de Urbanism se constituie în ansamblul general de reglementări, la nivelul unității teritorial administrative, având menirea de a realiza aplicarea principiilor directoare în materia urbanismului, a conduce la dezvoltarea complexă, strategică a localității, în acord cu potențialul localității și în interesul general, urmărind utilizarea terenurilor în mod rațional, echilibrat și în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate.
Regulamentul Local de Urbanism, aferent Planului Urbanistic General, conține norme cu caracter director pentru autorizarea executării lucrărilor de construire. Autorizațiile de construire se vor emite cu respectarea prevederilor prezentului regulament precum și, atunci când acesta a fost aprobat, a Planului Urbanistic Zonal și Regulamentului aferent sau a Planului Urbanistic de Detaliu. Aceasta definiție se regăsește în toate documentațiile de urbanism indiferent de mărimea și importanța orașului sau municipiului.
Cu alte cuvinte PUG-ul este Planul Mare al unei localități. Regulamentul Local de Urbanism (RLU) este un fel de Memoriu aferent PUG. Aici sunt descrise restricțiile și permisiunile din zonele desenate pe planșele din PUG. Zonele desenate în PUG se numesc Unități Teritoriale de Referință (UTR). Aceste zone pot fi amplasate în areale mai mici sau mai mari, în funcție de omogenitatea terenurilor, a clădirilor, relief, peisaj, istorie, structură parcele în aceste zone, etc. Fiecare Zonă cuprinde mai multe subcategorii, de exemplu Zona L include L1, L2, L3 și L4. Mai departe, zona M cuprinde zona M1, M1a, etc. PUG-ul are o valabilitate de 5 ani cu posibilitate deprelungire sau actualizare. El își păstrează valabilitatea până la intrarea în vigoare a noului PUG.
Având în vedere anunțul Primăriei Municipiului Bistrița cu privire la realizarea unui nou Plan Urbanistic General al municipiului Bistrița am putea spune că se face un pas important în administrarea și dezvoltarea orașului. Am putea crede că noua administrație întrevede faptul că urbanismul și gestionarea lui trebuie făcut profesionist și după reguli clare și unitare la nivelul întregului oraș, ceea ce în esența este corect.
Am putea crede, de asemenea, că noua administrație înțelege mai bine decât vechea administrație că ramura construcțiilor (de locuințe sau orice altceva) este o sursă valoroasă de venituri la bugetul primăriei. Am putea crede că această inițiativă se face din grija față de cetățeanul de rând, față de investitorii mari și mici deopotrivă, față de beneficiarii acestor investiții, și nu în ultimul rând față de generațiile viitoare care vor locui în acest oraș.
Dacă ar fi așa, ce nu putem înțelege atunci, este graba cu care se face acest lucru. Ne dă de bănuit tocmai timpul scurt (chiar și prelungit) până în data de 15 decembrie pentru depunerea de propuneri cu privire la îmbunătățirea reglementărilor urbanistice existente. Având în vedere situația delicată din țara și din lume privitoare la restricțiile de circulație, de carantinare, etc., precum și faptul că unii cetățeni ar vrea să depună în scris unele propuneri, neavând toată lumea posibilitatea de a transmite online (au mai fost trimise online cereri și petiții online cărora nu s-a dat nici un răspuns), considerăm că acest termen de 15 zile este prea scurt, suspectăm o grabă partizană a unor interese, știut fiind faptul că în alte orașe etalon, Cluj-Napoca, Oradea sau Timișoara observațiile si propunerile se fac pe toata perioada de elaborare a PUG-ului.
Ni se pare lăudabilă intenția noului Consiliu Local de a iniția procedurile elaborării unui nou PUG, de aceea zvonurile apărute în cercuri restrânse și realitatea ulterioară materializată printr-un proiect de hotărâre precum și apariția în mass media bistrițeană a unor articole de presă cu privire la intenția de a modifica unele reglementări punctuale ale regulamentului local de urbanism, privitoare la indicii urbanistici a unor utilizări permise, printr-o Hotărâre a Consiliului Local ni se pare incredibilă.
Am fi tratat-o ca pe o glumă, ca pe un zvon tendențios la adresa noii administrații, dar apariția unui articol într-un ziar online local referitor la aceste dorite
modificări de reglementări, anunțul primăriei nr. 93517/21.12.2020 privitor la intenția de a adopta acest HCL, ne pune în fața unei realități absurde desprinse parcă din lumea lui Kafka.
Căutând acest proiect de HCL pe site-ul primăriei și găsindu-l într-un final, ne-am mirat ce greu a fost de găsit, parcă ar fi fost ascuns cu intenție la „alte documente”, minimalizându-i importanța.
Termenul până la care se pot formula „propuneri, sugestii și opinii” fiind de 22.01.2021 la un act care se vrea a fi suveran RLU aferent PUG Bistrița este de asemenea dubios de scurt, știut fiind faptul că un act care modifică alt act similar trebuie să treacă prin aceleași proceduri de consultare și avizare ca și actul inițial. Cu alte cuvinte, dacă se dorește modificarea unor reglementări care au fost supuse dezbaterii publice, care au beneficiat de avize favorabile de la toate instituțiile publice (în număr de 23 avize, studii și puncte de vedere), acest HCL modificator ar trebui să beneficieze în mod obligatoriu de toate aceste avize și acorduri/puncte de vedere.
Spunem acest lucru, nu din rea voință, ci doar din interes și respect al votului dat, interes pentru acest oraș și față de cetățenii lui, respect față de instituția primarului și a funcționarilor aparatului administrativ care au fost puși, de multe ori, în situații delicate. Acest lucru a fost posibil datorită refuzului unor funcționari de a colabora cu serviciile de specialitate, și din existența unor reglementări tehnic explicate, dar perfect legale și logice, necesitând o minimă pregătire în domeniul urbanismului și o minimă cunoaștere a termenilor specifici acestui domeniu.
Poate ca un dicționar de termeni mai larg abordat și definiții mai puțin elevate ar fi de dorit la PUGul următor. Considerăm că, posibil, și acest lucru a dus la unele acțiuni în instanță înaintate de diverși cetățeni de bună credință, instigați prin livrarea de informații incomplete, contra Consiliului Local al Municipiului Bistrița (..), acțiuni care vizau anularea/revocarea reglementărilor locuințelor colective mici, și care s-au soluționat cu respingerea acțiunilor și cu explicarea de către instanță a modului de interpretare obiectiv și pertinent a acestor reglementări specifice. Redăm mai jos un pasaj din încheierea Tribunalului Bistrița într-un astfel de proces, explicație și soluție menținută de către Curtea de Apel Cluj:
După cum se poate observa din textul preluat din Regulamentul l____ de urbanism aferent Planului Urbanistic General aprobat prin Hotărârea Consiliului l____ al m___________ Bistrița nr. 136/2013, reglementarea modului de edificare a locuințelor colective mici, a căror anulare se solicită prin prezenta acțiune, este identică cu reglementarea modului de edificare a locuințelor individuale.
În consecință, având aceeași reglementare cu cea a locuințelor individuale, nu se poate reține că reglementarea urbanistică a locuințelor colective mici încalcă drepturile fundamentale ale reclamantului, ci din contră, instituind aceleași reguli, asigură respectarea acestora. În esență, de fapt, reclamantul este nemulțumit de numărul apartamentelor care se doresc a fi edificate în imobilul situat în Bistrița, ____________________.6, însă posibilitatea de limitare a numărului maxim al unităților locative ce se pot realiza într-o locuință colectivă mică nu este prevăzută în Planul Urbanistic General al M___________ Bistrița aprobat prin Hotărârea Consiliului L____ nr.136/2013. Acest aspect trebuie să facă obiectul unei analize de specialitate și apreciază că acest lucru se va putea face cu ocazia actualizării Planului Urbanistic General al m___________ Bistrița – lucrare cuprinsă în bugetul m___________ Bistrița pe anul 2018. Prin anularea în integralitate a reglementării modului de edificare a locuințelor colective mici prevăzute ia cap.ll.5. art. 1 – L2, s-ar anula practic posibilitatea de a se mai edifica pe raza m___________ Bistrița a locuințelor colective mici.
O altă critică adusă hotărârii consiliului l____ se referă la „condițiile calitative” pe care orice act normativ trebuie să le îndeplinească, printre acestea „previzibilitatea”, ce presupune că actul trebuie suficient de precis și clar pentru a fi aplicat. Nu se arată în concret ce nu este suficient de precis și de clar din conținutul reglementării locuințelor colective mici. Primăria m___________ Bistrița a solicitat precizări cu privire la definiția locuinței colective cuprinsă în Planul Urbanistic General al m___________ Bistrița iar răspunsul elaboratorului, respectiv S.C Ramboll South East Europe S.R.L a fost că: „locuința colectivă de mică dimensiune este o clădire cu apartamente de maxim P+2 niveluri. Se aplică reglementările de la Subzona L 2 din Regulamentul L____ de Urbanism aferent Planului Urbanistic General – în această Subzonă (L2) sunt prezentate și locuințele colective de mici dimensiuni, de maxim P+2 niveluri”.
Pentru autoritatea publică locală este deci suficient de precis și de clar ce sunt și care sunt reglementările care se aplică în cazul edificării de locuințe colective mici, cu atât mai mult cu cât poziția este confirmată și de către elaboratorul Planului urbanistic General. Apreciază că și această critică este nefondată, reglementarea fiind redactată în termeni suficient de clari și preciși pentru a putea fi aplicată.
În susținerea acțiunii reclamantul mai arată că reglementarea locuințelor colective mici așa cum este formulată este în contradicție totală și cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative cuprinse în Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Se arată că actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru,clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie , însă nu arată nici de această dată, în mod concret ce anume nu este clar, concis, care sunt regulile gramaticale sau de ortografie nerespectate.
Cetățenii municipiului, oricare ar fi ei, trebuie să știe și aspectul legal, nu doar cel emoțional vehiculat în presă de diverși interpuși, trebuie să știe că instanțele au dat câștig de cauză Primăriei Bistrița și au considerat, în mod unitar, că aceste locuințe colective sunt perfect reglementate și perfect legale. Pare paradoxal faptul că deși Primăria Bistrița a câștigat aceste procese, care spun negru pe alb că aceste locuințe colective de mici dimensiuni sunt legale, tot ea dorește a modifica reglementările PUG. Acest paradox necesită o explicație: astfel, dorindu-se într-o anumită zonă L2, să se construiască o locuință colectivă de mici dimensiuni, de către diverși investitori, primăria eliberează, conform legii și RLU, certificatul de urbanism, în care se specifică faptul că se poate construi o locuință colectivă de mici dimensiuni.
În intervalul de timp situat între eliberarea certificatului de urbanism și eliberarea autorizației de construire (însemnând elaborarea proiectului tehnic, obținerea avizelor favorabile, depunerea documentației tehnice în vederea obținerii autorizației de construire), apare un vecin sau nu, care instigat sau nu fiind de către diverși funcționari sau nu, atacă în instanță, nu punctual acest proiect imobiliar, ci atacă chiar Primăria Bistrița, sub diverse motivații, de cele mai multe ori cerând anularea reglementărilor referitoare la aceste locuințe colective mici din cadrul RLU a PUG Bistrița.
Aceste proiecte imobiliare sunt întârziate prin neeliberarea autorizației de construire de către Primăria Bistrița sub motivarea că există un proces pe rol. Media de timp a unui astfel de proces este de 1,5 ani, perioadă în care investitorul este blocat.
Ulterior respingerii acțiunii „vecinului” de către instanță, Primăria Bistrița invocă, pentru a nu elibera autorizația de construire, expirarea certificatului de urbanism și implicit a avizelor eliberate pentru această investiție. Perversitatea acestor acțiuni este străvezie, investitorul și Primăria câștigând de fapt procesele, instanțele explicând detaliat de ce aceste locuințe colective mici sunt perfect reglementate și legale, dar investitorul de fapt pierde, neputând construi în viitorul imediat, el fiind nevoit sa-și regândească investiția și să o relocalizeze (de obicei în alt oraș). O victorie à la Pirus.
Lipsa asumării în solidar sau măcar declarativ a acestor procese pierdute, cu implicări financiare direct proporționale cu pierderile suferite de către investitori, decontate sau care se vor deconta doar de către reclamanți (în marea majoritate susținuți de funcționari), ne determină să credem că se creionează o practică a dezinformării și a manipulării, raportată la construcția de locuințe colective de mici dimensiuni.
În principal, acest act care se dorește a se vota, și care are o denumire pompoasă, și anume „Hotărâre privind aprobarea condițiilor pentru autorizarea construirii de locuințe colective mici, pe raza municipiului Bistrița”, dorește schimbarea indicilor urbanistici, a suprafețelor terenurilor aferente precum și a numărului de apartamente. (vom reveni cu un articol separat despre aceste locuințe de mici dimensiuni legale). Exceptând faptele descrise mai sus, amintim că aceste locuințe colective mici sunt reglementate deja în RLU aferent PUG Bistrița, care a fost aprobat și adoptat în ședința de Consiliu Local in oct. 2013, prin HCL nr. 136/2013, hotărâre de Consiliu Local care este semnată spre legalitate de către secretarul municipiului trimisă spre știința Consiliului Județean (cu CD martor PUG și RLU).
Mai mult, motivele invocate pentru adoptarea acestei hotărâri sunt evazive și fără o fundamentare de specialitate. Referirea la numeroasele petiții depuse de cetățeni ai municipiului Bistrița, criticile din mass-media, lipsa numărului insuficient de locuri de parcare, sunt subiective, tendențioase și manipulatorii.
Tendința de densificare a construcțiilor de locuințe colective mici în zone de locuințe individuale, la care se face iarăși referire, este o tendință națională și europeană, obligatorie și materializată prin curentul adoptat de către țările europene numit New Urbanism, aplicată de către orașe etalon, Oradea și Cluj-Napoca.
Chiar și Raportul la proiectul de hotărâre întocmit de Arhitect Șef, Serviciul Urbanism (serviciul specializat), este nefavorabil, el reiterând faptul că acest HCL va fi lovit de nulitate. Analizând referatul de aprobare aferent proiectului de hotărâre, găsim sintagma „subzona L2a”, subzonă în care s-ar putea totuși construi locuințe colective de mici dimensiuni.
Surpriza noului și curiozitatea ne-a împins la restudierea PUG Bistrița cu tot ce înseamnă el, Memoriu general, Regulament local de Urbanism precum și a planșelor UTR-urilor, toate acestea existente din 2013 pe site-ul Primăriei Bistrița. Nu am găsit nicăieri vreo referire, vreo reglementare sau măcar o aluzie la această zonă L2a.
Ne punem întrebarea, pertinentă și de bun simț, dacă prin acest HCL se doresc modificările reglementărilor PUG Bistrița sau al altui PUG (al altui oraș)? Prin urmare această referire la o zonă inexistentă în totalitatea PUG Bistrița ne dă dreptul a suspiciona o lipsă de pregătire în domeniul administrativ, sau mai grav unele interese de grup sau personale.
Ar fi interesant de văzut inițiatorii, promotorii și susținătorii acestui HCL. Interesant ar fi de văzut studiile și avizele care stau la baza acestui proiect de hotărâre, componența și pregătirea profesională a inițiatorilor și motivarea ignorării Raportului Serviciului de specialitate (Serviciul Urbanism prin Arhitect Șef).
Analizând în ansamblu acest proiect de hotărâre, observăm faptul ca sunt favorizați investitorii mari, cu răbdare și putere financiară, știut fiind faptul că elaborarea, avizarea și aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale, consumă resursa timp și bani, ei fiind singurii care pot suporta aceste restricții. Ne punem întrebarea cine și prin ce mijloace va sprijinii investitorii mici și mijlocii din ramura construcțiilor de locuințe, numărul mare a acestora egalând poate, totalitatea celor mari.
Raportat la această zonă L2a, retroactiv privind și rememorând unele articole de presă, interviuri și declarații, putem spune că cineva dorește introducerea forțată în cuprinsul PUG a acestei zone L2a, sau acoperirea unor fapte, acțiuni etc. care s-au consumat de-a lungul timpului raportându-se greșit la această zonă L2a inexistentă.
Discuțiile din mass-media, comentariile și acțiunile ulterioare și prezente dau dreptul și obligă autoritățile competente la o cercetare mai în detaliu a acestor neclarități, o lămurire a lor, lămurire necesară pentru tranșarea acestor suspiciuni și continuarea dezvoltării orașului.
Nu spunem că noua administrație este răuvoitoare, fiind contrară politicii declarate, a ceea ce am votat, spunem doar că o atenție sporită, o consultare a unor specialiști locali, care cunosc realitățile urbei este mai benefică și mai sănătoasă decât promovarea unui HCL păgubos din toate punctele de vedere.
Credităm cu încredere noul Consiliu Local, mulți dintre consilier fiind la primul mandat, înțelegem ardoarea de a schimba lucruri după 12 ani de altă administrație, dar trebuie analizate cu atenție de specialiști, care-și vor asuma consecințele unor hotărâri (bune sau rele) cu impact major asupra cetățeanului, și în caz de eșec vor suporta eventualele daune în solidar.
Trebuie analizat acest lucru foarte profesionist pentru a nu crea opusul a ceea ce se dorește. Vom reveni cu viitoare observații, propuneri, explicații ale unor situații, în cadrul mass-mediei interesate și implicate în elaborarea unei strategii urbane sănătoase, și interesate în a semnaliza și penaliza derapajele administrației.
