Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României. Și-a motivat gestul prin faptul că vrea să evite o criză internă. Parlamentul urma să dezbată marți, în plenul comun, cererea de suspendare a președintelui, depusă de opoziție.
Mâine, în plenul comun, Parlamentul urma să dezbată cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, depusă de partidele de opoziție (POT, AUR, SOS și USR).
Înainte cu o zi ca acest demers să aibă loc, Klaus Iohannis a anunțat că demisionează din funcția de președinte al României, urmând să plece în data de 12 februarie.
Acesta a motivat gestul prin faptul că vrea să evite o criză internă și externă, care ar putea fi provocată de o eventuală suspendare a sa din funcție.
„Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată – repet, niciodată – n-am încălcat Constituția.
Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ.
Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ. În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a fost declarația lui Klaus Iohannis.
Foto: Klaus Iohannis Facebook
Motto:
„În zece ani ce de lingăi
Nu se văzură-n slujbe mari,
Câți oameni fără căpătâi
N-ajunseră milionari!
Veniți și voi, străini calici,
Și strângeți tot ce-a mai rămas!
Ce să mai faci? Ce să mai zici?
Sărmană țară de pripas!”
(Alexandru Vlahuță – ŢARĂ DE PRIPAS)
Klaus Iohannis a devenit cel mai detestat presedinte postdecembrist, deoarece după 10 ani la Cotroceni nu lasă nimic serios în urma lui pentru țară.
In primul mandat de 5 ani din 2014 până în 2019, Iohannis a dormit la Cotroceni fără să facă nimic, pe motiv că nu l-a lăsat PSD-ul.
Cu toate astea Iohannis a fost reales în 2019 pentru al doilea mandat de 5 ani, în care si-a dat arama pe față, sfidând o țară întreagă prin vizitele externe fără nici o finalitate efectuate cu avioane de lux, de fapt adevarate excursii costisitoare si inutile pe bani publici, pentru care nu a dat la nimeni socoteală, pe considerentul că ar fi secrete de stat. Desi după alegerile parlamentare din 2020 s-a reusit alcătuirea unei coalitii de dreapta PNL-USR-UDMR cu un premier PNL, în urma crizei politice din toamna anului 2021 Klaus Iohannis în loc să medieze disensiunile din coaliție, pentru linistea lui a preferat să aducă PSD la guvernare desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD. Aceasta a dus la ruperea PNL, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „Forta Dreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta. Argumentul invocat de Iohannis pentru realizarea coalitiei cu PSD era “stabilitatea guvernării”, dar până la urmă s-a dovedit că în loc de stabilitate s-a ajuns la stagnare si regres . In loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare si în PNRR, cele două partide s-au ocupat mai mult de tot felul de fitilări prin manevre nedemocratice care au reprezentat o frână în dezvoltarea economică a ţării. In tot acest timp Iohannis a avut parte de excursii costisitoare si inutile pe banii statului . Numai in anul 2023 Klaus Iohannis a efectuat 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale, fara sa dea cuiva socoteala. Conform unor surse dezvăluite de la Cotroceni în contextul în care a existat o dezbatere publică pe tema costurilor vizitelor în străinătate ale președintelui, cheltuielile au fost de peste 41 de milioane de lei (8,2 milioane de euro) dar nu sunt prezentate în detaliu pe motiv că sunt informații secretizate. Toate acestea au dus la o scădere dramatică a încrederii populatiei in presedintele Iohannis.
Astfel s-a ajuns la anul electoral 2024. Guvernul Ciolacu-1 format din coaliția PSD-PNL
s-a remarcat prin organizarea defectuoasă a celor patru rânduri de alegeri din anul electoral 2024, astfel încă din luna aprilie a decisa decis calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
-9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
-15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
-8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare. Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfăşurarea alegerilor prezidenţiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidenţiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri, Ciolacu si Ciucă s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare la finalul anului 2024, în trei duminici la rând si anume:
-24 noiembrie, 2024- primul tur al alegerilor prezidentiale;
-1 decembrie, 2024- alegeri parlamentare;
-8 decembrie,2024- al doilea tur al alegerilor prezidentiale.
Ce a urmat se stie. Pe 6 decembrie, 2024 Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat intregul proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti.
In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024.
Demisia presedintelui Klaus Iohannis este un gest necesar dar care vine prea tarziu.