Câteva detalii interesante despre primul preot evanghelic din Bistrița: Albert Kirschner (Cerasinus), s-a născut în Wurmloch. A urmat cursuri la prestigioasele universități din Cracovia și Wittenberg, fiind pastorul orașului Bistrița timp de 16 ani…
Istoricul Corneliu Gaiu reamintește pasionaților de istorie locală despre piatra funerară din Biserica Evanghelică a primului preot evanghelic Albert Kirschner (Cerasinus):
„Preotul Albert Kirschner (Cerasinus) s-a născut în Wurmloch (Valea Viilor). A murit în 1564 la Bistrița. Înscris la universitățile din Cracovia (1534) și Wittenberg (1543), a fost hirotonit la Wittenberg (1544) și a fost pastorul orașului Bistrița (1548-1564)”, notează istoricul Corneliu Gaiu.
Încercând să aflăm mai multe detalii despre preotul Albert Kirschner, am descoperit și lucrarea Catehismul românesc din 1544, aparținând Violetei Barbu.
Autoarea consemnează că „anul 1544 poate fi considerat un moment de răscruce în istoria culturală, politică și religioasă a românilor și sașilor ardeleni. Incidența unor evenimente precum reiterarea hotărîrii Universității Saxone ca toți locuitorii „pământurilor crăiești” să primească noua credință (…), demolarea altarului catolic, scoaterea imaginilor sfinte (…), intensa corespondență a preotului Matthias Ramser, reformatorul Sibiului, cu Melanchton, Bugenhagen și Luther (…) face evidentă existența unor cercuri concentrice de fapte, care ating arii din ce în ce mai largi ale domeniului social-politic.”
Violeta Barbu menționează și scrisoarea semnată de Albert Wurmloch. „Penuria informațională a determinat, și în acest caz, comentarea insistentă a unui pasaj din textul epistolei sale din 1546, adresate preotului Johannes Hess din Breslau.
Sub numele de Wurmloch sau Wurmlocher, după localitatea de origine, este cunoscut în istoriografia românească parohul Bistriței: Albert Caerasius, Cerasinus sau Kirschner.
Coroborarea câtorva date biografice ne pune în fața unei adevărate personalități a Reformei saxone la mijlocul veacului al XVI-lea.
Albert Kirschner a fost înmatriculat la Wittenberg în iulie 1543. A fost hirotonit ca predicator la 5 martie 1544 de către Bugenhagen.
Contactele sale cu marele focar de iradiere a Reformei au fost, deci, nemijlocite.
Din 1546 este predicator în Bistrița. Din 1548 pînă în 1564 este paroh al orașului, succedând lui Michael Fleischer. Albert Kirschner a îndeplint aici rolul de Vollender der Reformation…” (în traducere liberă, n. red cel care a desăvârșit Reforma) – notează Violeta Barbu.
Autoarea îl numește pe preotul bistrițean „un venerabil apărător al purității noii credințe”.
„… modestul preot din Bistrița începe să capete statura unei personalități de anvergură, vrednică de creazare, căreia cu greu îi putem imputa confuzii sau inadvertențe...”
Nu poate fi imputată deosebirea pe care preotul din Bistrița o face între literele chirilice și cele grecești dovadă a faptului că pastorul și-a luat informațiile chiar dintr-un exemplar al Catehismului – notează Violeta Barbu.
„Implicarea lui în acțiunea de reformare a românilor pare să fie ceva mai profundă decât simplul interes de a înregistra faptele…
Din felul în care se exprimă (Ich mus das auch nicht schweigen. Es ist umb uns ein Volck in Sprach und Sitten auch in der Religion von uns abgesondert die wir die Walachen heissen), se poate deduce că problema românească nu-1 preocupa pe Kirschner numai în calitate de îndrumător spiritual al comunității săsești din Bistrița. Ci că ea era o realitate a întregii Transilvanii, stârnind pretutindeni atenția reformatorilor și învățaților saxoni… (…)
Bistrița era, de altfel, la mijlocul veacului al XVI-lea, un centru economic, cultural și religios activ. Cetatea întreținea intense relații nu numai cu Moldova (ale cărei posesiuni ardelenești înconjurau practic orașul), ci și cu Germania, Silezia și Polonia”, mai scrie Violeta Barbu.
Autoarea comentează pe larg două dintre epistolele preotului Albert Kirschner, care coresponda intens cu preotul Johann Hess din Breslau (Wroclaw).
Una dintre piesele acestei corespondențe, o scrisoare a lui Kirschner către Hess (…) a fost datată 1546 și conține patru file nenumerotate. Documentul cuprinde știri despre incursiunile turcești, activitatea cardinalului Martinuzzi și evenimente ale vieții religioase.
Tot preotul bistrițean este autorul celei de-a doua epistole adresate lui J.H. din Breslau — probabil Johann Hess. Acesta relatează despre predicarea evangheliei la Constantinopol.
Tot lui J.H. (Johann Hess) îi este adresată o Zeitung aus Bistritz, atribuită lui Albert Kirschner. Versiunea originală latină a scrisorii a fost publicată de H. Wittstock în 1858. Ea conține, alături de pasajele bine cunoscute referitoare la Catehismul valah și ideea unei înnoiri religioase și-a găsit ecou mai cu seamă printre românii catolici…
Mai multe detalii – AICI.
Foto @ Bistrita de altădată – Poarta Lemnelor
ALTE vremuri… Nu avem voie să uităm! Ziua Internațională a Victimelor Holocaustului
ALTE vremuri: În care elevii aveau de adus la școală kilograme de făină, cartofi, brânză și untură…
, s-a născut în Wurmloch. A urmat cursuri la prestigioasele universități din Cracovia și Wittenberg, fiind pastorul orașului Bistrița timp de 16 ani...){kind=link}
Pe vremea lui romanii aveau doar case ca pamant si primiti doar de slugi!