Aproape 50 de primari au fost invitați în această dimineață la Prefectură, pentru a lua act de finanțările PNRR disponibile pentru împăduriri.
„Campania Națională de Împăduriri 2022-2026”, finanțată prin PNRR, a fost prezentată astăzi la Bistrița. Lóránd Árpád Fülöp, secretarul de stat în Ministerul Mediului, a explicat care sunt potențialii beneficiari ai campaniei lansate în noiembrie 2022.
Este vorba despre trei programe ce presupun investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv păduri urbane și reîmpăduriri.
Bugetul pus la dispoziție de Ministerul Mediului este de 730 milioane de euro. Oficialitățile speră că se vor împăduri 56.000 hectare cu noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice.
Totodată, vor fi finanțate lucrări de împădurire și lucrări de îngrijire a plantațiilor și creștere a suprafeței cu vegetație forestieră în apropierea căilor de comunicație, în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul mini-pădurilor) în jurul localităților și între câmpurile cu culturi agricole. Sunt incluse aici și alte categorii de perdele forestiere de protecție.
Până în acest moment, 7 proiecte au fost depuse și acceptate. Cel mai probabil, vor exista mai mulți doritori în lunile viitoare.
Secretarul de stat în Ministerul Mediului a fost nevoit să răspundă primarilor din județ care nu s-au arătat tocmai impresionați de milioanele de euro dedicate împăduririlor.
Programul are și dezavantaje, a recunoscut Lóránd Fülöp. Între altele, și faptul că nu se prevede niciun avans. Primele demersuri trebuie făcute de beneficiari pe banii lor, urmând ca facturile să fie decontate ulterior.
Secretarul de stat a precizat că se caută soluții de creditare pentru ca primarii să poată demara primele lucrări. Nu este însă sigur că se va reuși.
Valer Avram, primarul din Măgura Ilvei, dar și primarul din Leșu, s-au arătat nemulțumiți de faptul că la APIA, terenurile sunt încadrate la „pajiști cu înaltă valoare”, după documente ale Ministerului Apărării. Numai în Măgura Ilvei, aproape 40 de solicitanți au fost deja respinși din aplicație, a subliniat Valer Avram.
„Vă rog să nu ne mai prezentați programe de insucces. E o rușine națională că doar 7 proiecte au fost aprobate din 25 noiembrie, nu este un succes. Nu este ok nici această abordare: Dacă vreți să împăduriți bine, dacă nu – iarăși bine. Vreom să accesăm aceste fonduri europene, avem parlamentari și specialiști ca să modificăm ghidurile. Nu trebuie neapărat să ne sufle în ureche Uniunea Europeană… Trebuie să punem piciorul în prag… Suntem o țară de nebuni, asta-i realitatea. Nu trebuie la nesfârșit să ne lamentăm că așa ne dă directive Uniunea Europeană, că nu suntem în stare să elaborăm un ghid de finanțare…”, a mai comentat Valer Avram.
Sorin Aurel Mititean, primarul din Șieu Măgheruș, a remarcat că aceste programe se pretează cel mai bine agenților economici și societăților care au bani disponibili pentru avans. Totodată, acesta a comentat asupra autorității care stabilește calitatea solului, dar și asupra responsabilității prea mari care revine Gărzii de Mediu.
Ar fi necesară o abordare mai prudentă a acestei chestiuni, a sugerat primarul din Șieu Măgheruș.
Șeful Direcției Silvice, Gheorghe Ivan, a cofirmat că România se confruntă în primul rând cu o criză acută de puieți. Acesta s-a întrebat cum de Ministerul Mediului nu este conștient de acest fapt.