„Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere” se intitulează proiectul derulat de Muzeul de Istorie și Artă din Zalău, în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale și Biblioteca „George Coșbuc” din Bistrița. Un episod al proiectului s-a desfășurat printre țăranii piețari din Bistrița și cartierul năsăudean Liviu Rebreanu. Cel care a făcut munca de documentare este antropologul, textierul și omul de publicitate Florin Dumitrescu. 

Cunoscutul om de publicitate, autor al faimoasei lucrări „Tradiții la superofertă”, Florin Dumitrescu a locuit în casa unei familii de țărani-piețari din Liviu Rebreanu.

Și-a propus să exploreze lumea și viețile țăranilor piețari care își vând mărfurile la piețele din Năsăud și Bistrița. 

Timp de o lună, Florin Dumitrescu a urmărit să își întregească cercetarea de teren pe segmentul sat-oraș. A explorat prin interviuri și observație participativă legăturile dintre țăranii producători-piețari și clienții lor din urbanul mic și mediu.

Florin Dumitrescu a povestit inițiatorilor acestui proiect despre experiențele sale:

„Satul Liviu Rebreanu, aflat în componența orașului Năsăud, dar situat oarecum și în salba de sate din hinterlandul municipiului Bistrița, este o așezare necolectivizată în vechiul regim. Cu tipologii interesante de gospodari și „precupeți” activi în piețele celor două orașe.

Satul-cartier Liviu Rebreanu reprezintă o zonă interesantă de confluențe rural-urban. Gazdele și consătenii lor sunt obișnuiți cu cercetători din domeniul academic. Ceea ce mi-a ușurat mult demersul de explicare a intențiilor.

Eu, care până acum, am studiat piețele agroalimentare din București, instituții economice extrem de complexe și de alambicate, m-am bucurat să găsesc în Bistrița și Năsăud niște piețe/târguri mult mai simple pe plan relațional. Mai apropiate de rural și mai firesc încorporate în ecologia socială a zonei”, a povestit Florin Dumitrescu.

Greutăți în cercetarea de teren?

Florin Dumitrescu a amintit de „episodul unui eșec (parțial) de relaționare cu vânzătorii din agropiața Decebal (Bistrița)”. Pentru cercetători, Piața Decebal a fost locul în care au fost de la început priviți ca intruși.

„Culmea e că tentativa noastră de a atenua suspiciunile țăranilor mai mult le-a adâncit.

A fost o lecție pe care am învățat-o pe teren și pe care o împărtășesc cu umilință ca etapă în efortul meu permanent de a-mi perfecționa metodologia de lucru cu piețarii…”

Cel mai interesant moment din perioada cercetării în teren…

„Am avut o satisfacție similară poate cu cea a arheologului, atunci când am descoperit Târgul de marți din Piața Independenței. O agregare periodică de vânzători, cumpărători sau simpli vizitatori, semi-tolerată de municipalitate, care menține încă viu un vechi vad târgoveț al Bistriței.

Este genul de manifestare cu tradiție de care autoritățile se (cam) jenează. Dar pe care locuitorii o prețuiesc și o trăiesc plenar.

Este o formă de moștenire târgoveață încă vie și energetică, în stare pură, netutelată oficial”, a mărturisit Florin Dumitrescu. 

Schimbări de percepție, vizavi de lumea rurală cercetată 

Florin Dumitrescu: Eram expus prejudecăților din zona economiei macro, care le reproșează țăranilor că refuză să se asocieze, să formeze cooperații reprezentative în negocierea cu marele retail.

Pe teren, printre țărani, am înțeles că aceasta este expresia unei gândiri dominante, deopotrivă sumară și opacă față de problemele lumii rurale. O cercetare atentă a lumii fermierilor și piețarilor ne descoperă o întreagă rețea de întrajutorare, formată din conexiuni mai mult sau mai puțin conjuncturale. Dar cu o bază solidă, durabilă, împământenită în tradiția reciprocității și întrajutorării comunitare.

Cum l-a ajutat proiectul „Culese din Rural”? Care au fost efectele proiectului asupra autorilor implicați în el?

Florin Dumitrescu a explicat că încearcă să realizez o etnografie a piețelor din București de șase ani. „În acest răstimp de pregătire relativ superficială a terenului, toate solicitările de finanțare a cercetării mi-au fost refuzate.

Propunerea lui Valer Simion Cosma de a participa la programul „Culese din rural” mi-a dat ocazia să cercetez atât piețele-târguri din Bistrița și Năsăud, cât și condițiile de trai și activitate ale producătorilor din zonă.

A fost o excelentă oportunitate de a avansa și pe plan teoretic în tentativa mea de a analiza agropiața ca instituție economică încastrată în viața socială, precum și așa-zisul spirit târgoveț, trăsătura comună și specifică a piețelor/târgurilor”, a subliniat Florin Dumitrescu.

Textul scris de Florin Dumitrescu în urma rezidenței de documentare și scriere din Liviu Rebreanu face parte dintr-un volum colectiv. Acesta cuprinde și textele celorlalți cinci rezidenți din proiect.

Volumul va fi lansaret la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, sâmbătă, 5 noiembrie 2022, de la ora 18.00.

Parteneri: Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Decât o Revistă, Scena9, Echinox, Revista Steaua

Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Foto credit @ Hervé Bossy