Barajul de la Colibița poate să intre în reabilitare, după ce Guvernul alocă aproape 100 de milioane de lei pentru reconsolidarea barajului, motivând faptul că barajul nu este foarte sigur.
Barajul lacului Colibița are 93 de metri înălțime fiind cel mai înalt baraj de acest tip din țară și cel mai mare din această parte a Europei.
Deși inițial lacul avea un volum de 90 milioane metri cubi, după lucrările din 1988, când a fost refăcută hidrologia, iar în zonă s-au făcut și alte lucrări, lacul a ajuns la un volum total de peste 100 de milioane metri cubi. Din acesta, volumul de atenuare al viiturilor este de 26 de milioane metri cubi.
Albia râului în aval de baraj are o capacitate de transport de doar 30 m3/sec. Astfel, dacă s-ar da drumul la golirea lacului, prin oricare cele trei „puncte” de golire, s-ar inunda localitățile din aval. Totuși, dacă barajul s-ar străpunge, ar fi obligatorie golirea lacului până la punctul unde a fost străpuns. Tocmai pentru evitarea acestui lucru s-a reaprobat alocarea unui buget pentru reabilitarea, restructurarea și consolidarea barajului cu risc de surpare.
Factorii poluanți, motivul pentru care nu a avut loc consolidarea?
Până în acest moment, barajul nu a fost consolidat, deși proiectul există de câțiva ani.
Activiștii de mediu s-au opus golirii lacului, care, în viziunea lor ar duce la dispariția unor vietăți ce-și au aici habitatul. Mai mult, ecologiștii au contestat până la înaltele forumuri europene inclusiv materialele folosite pentru lucrările de consolidare a barajului și de întărire a malurilor râului Bistrița în aval de baraj.
Astfel, s-a cerut refacerea proiectului. Acum, întreaga procedură va fi ECO Friendly. Adică cei care execută lucrarea vor folosi materiale ecologice și vor proteja mediul în care lucrează.
Guvernul a reaprobat proiectul de consolidare a barajului și a pus o sumă frumușică la bătaie. Valoarea totală a investiţiei este de 95,880 milioane lei, din care 56 milioane lei reprezintă construcţii montaj. Durata de execuție a investiţiei este de 21 de luni.
Proiectul urmărește reducerea riscului de producere a inundaţiilor în bazinul hidrografic Bistriţa, favorizate de schimbările climatice. Cum anume? Prin aducerea la parametri optimi de funcţionare ai acumulării Colibiţa, cu efecte asupra populaţiei, bunurilor materiale şi obiectivelor social-economice.
Măsurile vizate se referă, pe de o parte la siguranța pe care trebuie s-o ofere lacul Colibiţa, iar pe de altă parte, la protecţia împotriva inundaţiilor şi combaterea proceselor de eroziune a albiei şi malurilor în aval (râu Bistriţa şi Valea Bârgăului).
Lucrările proiectate la obiectivul de investiții „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” cuprind:
Lucrări de punere în siguranță
- Golirea lacului – etapă preliminară realizării lucrărilor și lucrări a căror realizare începe pe parcursul golirii acumulării;
- Impermeabilizarea corpului barajului – paramentul amonte;
- Reabilitarea coronamentului barajului și a instalației de iluminat;
- Refacerea instalațiilor de ventilație/electrice la galeria de injecții și drenaj
- Stabilizare maluri acumulare;
- Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de fund și galeriei de acces;
- Reabilitare/înlocuire echipament mecanic;
- Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de semifund și galeriei de acces;
- Intervenții arhitectură/ construcții/ instalații/ echipamente la casa barajistului;
- Realizarea stațiilor hidrometrice nou-propuse și reabilitarea stațiilor existente.
Acest proiect mai urmărește:
- evitarea pierderilor de vieți omenești în scenariul de rupere al barajului și reducerea riscului la inundații (atât prin diminuarea hazardului, cât și a pagubelor la inundații) în 16 localități aflate aval de acumularea Colibița, de-a lungul râului Bistrița până la confluența cu râul Șieu; 1439 în risc de pierdere a vieții;
- asigurarea și protejarea resurselor de apă (Vu = 70 mil. m³);
- regularizarea debitelor și asigurarea unei stări de echilibru al regimului hidrostatic și hidrodinamic al apelor subterane, cu amenajarea celor de suprafață;
- protejarea și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață prin apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor
Studiile au arătat că dacă barajul s-ar rupe, ar fi vorba de 114.000 de persoane care ar fi afectate. Mai mult, daunele estimate ar putea trece de 2,3 milioane euro/an.
In anii trecuti se vorbea despre o prioritate absolută in legatură cu Proiectul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”. Proiecrul respectiv inclusiv și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului în valoare de 234.864.000 lei, a fost depus pentru finanțare europeană prin Programul Operational Infrastructură Mare (POIM).
Obiectivele proiectului se refereau la: reabilitarea barajului Colibiţa (impermeabilizarea amonte a barajului Colibiţa, reabilitarea coronamentului barajului, impermeabilizări în galeria de injecții și drenaj, consolidare şi protecţie pentru versanții barajului Colibiţa, lucrări la casa vanelor golirii de fund şi galeria de acces la casa vanelor golirii de fund, realizarea unui sistem performant de aparatura de măsură și control, etc.), măsuri de reducere a riscului la inundaţii aval baraj Colibiţa pe râul Bistriţa şi Bârgău (amenajare albie, consolidări de mal, apărări contra inundațiilor, praguri de fund pentru stabilizarea albiei în plan).
Proiectul a fost stopat de la Bruxelles, în urma sesizărilor unor ONG-uri cu privire soluțiile alese pentru lucrările de consolidare prin betonare a malurilor râului Bistrița, solicitând găsirea unor soluții prietenoase cu mediul.
PSD-istul Ioan Deneș , pe atunci Ministrul Apelor și Pădurilor, spunea cu ironie că ” soluții prietenoase cu mediul, inseamnă să înfigem niște pari în talvegul cursului de apă și în parii respectivi să împletim niște nuiele”, ceea ce denotă nivelul redus de cultură ecologică a acestui individ.
De aceea, proiectul a trebuit refăcut pornind de la un nou studiu de fezabilitate, prin care s-au redus la maxim toate lucrările care au fost considerate relativ neprietenoase cu mediul, precum betonarea si inclusiv unele lucrări din piatră au fost scoase și au fost înlocuite cu lucrări cu lemn, nuiele, fascine.
De data asta, proiectul nu mai include lucrările de protecție ale zonei aval de baraj Colibita.
Oricum, obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, trebuie demarat fiind vorba despre o lucrare amplă, complexă si mai ales necesară, având in vedere că barajul lacului Colibița are nevoie de reparații urgențe, din cauza infiltrațiilor de apă și a pompelor care nu mai funcționează în parametrii normali. Dacă cedează barajul lacului, apa, într-o cantitate de aproximativ 65 de milioane de metri cubi, ar provoca un dezastru în zonă.
Totusi, pentru o lucrare atât de complexă există mai multe solutii de rezolvare, care trebuie să ţină seama deoptrivă atât de de functiile lacului de acumulare de la Colibiţa cât si de cursul râului Bistrita in aval de baraj.
Lacul de acumulare de la Colibiţa reprezintă un ecosistem, care pe lângă functia hidro-energetică si de protectie impotriva inundatiilor mai indeplineste rolul de sursă de apă potabilă pentru localitătile din aval. In acest sens, solutiile tehnice de realizare a obiectivului de investitii trebuie să tină seama de recomandările expertilor UE, in sensul să fie „prietenoase cu mediul”. In plus, odată cu lucrarile de consolidare a barajului, este necesar să fie realizat un sistem de canalizare si o statie de epurare pentru ca dejectiile de la vilele baronilor locali să nu mai fie deversate ditrect in lacul Colibița, care asigură sursa de apa potabila pentru localitătile din aval, inclusiv a orasului Bistrita.