Mii de bistrițeni, de la copii până la vărstnici, s-au adunat în centrul Bistriței pentru a urmări tradiționala paradă de la 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Naționale a României.
Evenimentul a început la ora 14:00 cu ceremonia religioasă desfășurată în fața statuii poetului bistrițean Andrei Mureșanu, cel care a scris versurile imnului național al României, „Deșteaptă-te, române!”. Pe lângă public, prezente au fost oficialități locale și județene.
Parada militară s-a desfășurat pe lungimea Străzilor Gheorghe Șincai și Dornei. Ulterior, echipajele s-au retras la unități.
Publicul a fost numeros în acest an. Cei mai bucuroși la vederea militarilor, pompierilor, jandarmilor, polițiștilor sau voluntarilor din diferite cadre au fost copiii care au aplaudat și au privit fascinați către marșul celor care lucrează în domeniul apărării sau sănătății.
Scurt istoric legat de ziua de 1 Decembrie – Ziua Națională a României
La data de 1 decembrie 1918, după încheierea Primului Război Mondial, România avea dorința de reîntregire națională, adică în granițele sale să fie cuprinsă Basarabia, Transilvania și Bucovina, unite cu Vechiul Regat, respectiv Țara Românească și Moldova, toate vorbitoare de limbă română chiar dacă s-au aflat, la vremea aceea, sub alte stăpâniri.
În dimineața zilei de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, peste 1.228 de delegați, împreună cu peste 100.000 de suținători, îmbrăcați în straie de sărbătoare și cu tricolorul în piept, s-au îndreptat către Sala Unirii, numită pe vremuri Sala Cazionului, pentru a decide unirea Transilvaniei cu România.
Votată de Adunarea Națională de la Alba Iulia, Unirea a fost acceptată de marile puteri abia după Conferinţa de Pace de la Paris din 1919-1920 și după îndelungi acțiuni diplomatice la care au participat politicieni de frunte ai României, dar chiar și regina Maria, care a mers personal în capitala Franței.
Cu toate că Bistrita a fost participantă activă la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, orasul nu are un monument evocator al marelui eveniment. Asa se explica faptul că de ziua natională a Romaniei , inainte de parada militară este anuntat un un ceremonial militar-religios la statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală, un loc fara nici o legatura cu evenimentul Marii Uniri. Si asta, pentru că in Piata Unirii din Bistrita care este locul cu cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918, totul a fost falsificat, mai ales după ce in anul 2012 un primar incult a mutat bustul lui Cuza de la IJP fără să stie că numele pietei se revendică de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 si nu are nimic comun cu Mica Unire. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fuseseră sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita. Putina lume stie ca printre cei 1.228 delegaţi participanti la Marea Adunare Naţională din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, se numarau si cei din partea Comitatului Bistrita-Nasaud , printre care: Grigore Pletosu, Vasile Bichigean, Teodor Şimon, Vasile Moisil, dr. Emil Precup, Augustin Bena, Victor Motogna, dr. Nicolae Drăganu, Ioan Pecurariu , Macedon Linul , dr. Laurenţiu Oanea, dr. Alexandru Hăliţă, dr.Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone dr. Victor Onişor, unii dintre ei avînd şi mandatul (credinţionalul) pentru votarea Marii Uniri. Pe langa Rezoluţia Marii Uniri, în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, a fost ales si Marele Sfat Național Român organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania până la unirea definitivă cu România, având rol legislativ. Dintre cei 212 membri ai Marelui Sfat Naţional Român, 5 au fost alesi din partea Comitatului Bistrita-Nasaud: dr. Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone, dr. Victor Onişor, dr. Alexandru Haliţă dr. Laurenţiu Oanea.
De aceea, noua administratie a Bistritei ar trebui să procedeze la ridicarea in Piata Unirii a unui monument simbol, evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .
Bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat inapoi la IJP, unde se mai află incă soclul de marmură de pe care a fost dislocat in 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu. De altfel, bustul lui Cuza dezvelit in 2004 la IJP Bistrita-Năsăud avea intre altele si rolul de a pune in valoare sediul politiei, o cladire fara personalitate, care seamănă mai degrabă cu un bloc de garsoniere construit in stil comunist.