Avem de admirat, în aceste zile, la Palatul Culturii din parc o expoziție cu totul specială. Insigne, fotografii vechi, o uniformă cu șnur galben, cravata roșie de pionier și celebrele reviste Cutezătorii, dar și o trompetă și un steag fluturat pe vremuri – sunt doar câteva dintre artefactele menite să ne reamintească de pionierii de pe vremuri…

„Palatul Pionierilor – Istorii Subiective” se intitulează expoziția pusă la punct de Dan Țălnaru, expert în perioada comunistă la Muzeul Național Cotroceni.

Sorin Mărgărit, directorul general adjunct al Muzeului Național Cotroceni, a prezentat pe scurt expoziția inaugurată recent la Bistrița. Acesta a amintit de o mai veche expoziție despre istoria Bistriței, organizată tot în foaierul Centrului Cultural Municipal, cu câțiva ani în urmă. 

Ioana Nicoleta Găurean, muzeograf la Muzeul Național Cotroceni, ne-a explicat că inițiatorii acestui demers nu și-au propus să aducă în prim plan ideologia acelor vremuri. 

„Dar cei 35 de ani au fost parte din istoria recentă a Palatului Cotroceni.

Palatul Pionierilor amenajat în Cotroceni a fost primul Palat al Pionierilor din țară. A fost inaugurat pe 1 iunie 1950, iar la eveniment a participat inclusiv Nicolae Ceaușescu, Ana Pauker și alte autorități ale epocii.

Vorbim despre o colecție impresionantă de istorii subiective. Sunt prezentate aici câteva dintre cele mai importante cercuri și activități de la Palatul Pionierilor.

Un exemplu ar fi Pomul de iarnă. Se adunau atunci la Cotroceni foarte mulți dintre locuitorii cartierelor din jurul Palatului Pionierilor, participând la împodobirea acestuia. Pionierii își demonstrau atunci rezultatele, mai ales cei din cercurile artistice. Sunt expuse și cartonașe cu mărturii ale unor foști pionieri. Se încearcă astfel conturarea unei istorii personale…

Există și o adresă de e-mail pe care așteptăm în continuare povești și amintiri ale foștilor pionieri care au participat la aceste cercuri. Ne-ar interesa să aflăm care sunt experiențele lor, cât de puternic a fost substratul ideologic – sau orice altceva își amintesc de atunci…”, a subliniat Ioana Nicoleta Găurean.

În foaierul Palatului Culturii puteți descoperi care erau cele mai importante cercuri din perioada de glorie a Palatului Pionierilor.

„La Cotroceni au activat peste 100 de cercuri. A fost cel mai mare centru de pionieri din România. Aveau inclusiv grădină zoologică și grădină botanică. Exista pe atunci, la Palatul Pionierilor din Cotroceni inclusiv un circuit feroviar intern. Unde este acum Bulevardul Geniului exista pe vremuri fosta gară regală. Pe acolo treceau trenurile, spre Băneasa și Mogoșoaia, stații mai mici. Iar în anii ‘50, calea ferată a fost încorporată în activitățile Palatului Pionierilor.

Cercul literar Prietenii cărților, de pildă, se desfășura în Salonul norvegian, care a fost, practic, biroul Reginei Maria. Era chiar locul în care ea își scria basmele, articolele sau paginile de jurnal…”, a mai precizat Ioana Nicoleta Găurean, muzeograf la Muzeul Național Cotroceni.

Pionierii de demult care au participat la cercurile de la Palatul Pionierilor din Bistrița sunt, de asemenea, provocați să-și împărtășească amintirile. Cei care țin minte care era atmosfera la cercurile pionierești pot să trimită textele pe adresa de e-mail: [email protected]

Muzeul Național Cotroceni a fost reședință domnească și regală până în 1948, odată cu instituirea regimului comunist.

Prin deciziile succesive ale noii puteri politice, ansamblul a fost dat în folosința Uniunii Tineretului Muncitor în 1949. A fost transformat, din 1950, în primul Palat al Pionierilor din Republica Populară Română, după modelul celui de la Moscova.

Cercurile pionierești, create în spațiile palatului, urmăreau educarea copiilor în spiritul vremii. Cum anume? Prin experimentarea activităților tehnice care stăteau la baza noii economii socialiste. Prin aprofundarea informațiilor istoriei adaptate de regimul comunist sau prin promovarea artiștilor și scriitorilor agreați de noua putere politică.

Vreme de 26 de ani, sute de mii de elevi din București și din provincie au participat la cercurile de activități cultural-artistice, științifice, tehnice, sportive sau din zona valorilor politico-ideologice.

„După înființarea Muzeului Național Cotroceni în 1991, expoziția permanentă a avut puține elemente care să aducă în atenția vizitatorului istoria recentă.

Prin acest proiect, Muzeul Național Cotroceni își propune să îmbine cercetările istorice cu documentarea istoriei orale și să valorifice, prin metode multimedia, patrimoniul generat de perioada 1949-1976, patrimoniu ale cărui surse sunt încă accesibile.

Mărturiile subiective ale pionierilor de atunci sunt trecute prin filtrul istoric, construind, practic, narațiunea perioadei în care Palatul Cotroceni a definit copilăria acelor generații”, au motivat inițiatorii acestui demers.