Fotoliul de primar al municipiului Bistrița a atras nouă candidați. Pentru unii fotoliul este doar o piesă de mobilier din fața televizorului, pentru alții simbolul unei puteri administrative, iar pentru foarte puțini un scaun mai elaborat, dar pe care îl poți ignora. Actorul Andi Vasluianu opina că „Îţi dai seama că foarte greu reuşeşti tu să fii tu, personal, cu toate ale tale, stând pe un scaun. Atunci când eşti privit. Atunci când lumea se uită la tine. E foarte greu”. În concluzie, pentru majoritatea scaunul de primar nu este pentru cap…
- Cristian Niculae, candidatul PSD, ne scuzați, al Alianței pentru Bistrița, nu ar trebui să se bazeze pe funcția de viceprimar, deținută în prezent. Chestia cu „eu știu cu ce se mănâncă primăria” este o glumă bună pentru orice om inteligent, care nu este orb. Bistrița este la pământ, la străzi de pământ încă, iar Niculae s-a prefăcut mort în păpușoiul banilor publici. De fapt, a fost viu oarecum votând în tandem cu PNL și restul momâilor din Consiliul Local toate proiectele lui Ovidiu Crețu. Strategia lui pentru a câștiga primăria are infantilitatea, pardon prezumția copilăriei, de la jocul în nisip cu lopățica. Dincolo de faptul că Niculae a dat gir prostiilor lui Crețu, că a fost orb vizavi de cartierele fără apă și canalizare, plus alte prostii edilitare, a început să-i și semene. N-a făcut ca omul gospodar ce trebuia făcut la început, în câțiva ani, și face acum, în câteva luni, o poleială cu asfalt, piste de biciclete, modernizări de școli, salubritate, etc. Categoric, e de votat. Ca Wonderlandul.
2. Ioan Turc, candidatul PNL, scuze al Alianței PNL-USR-PLUS, ca să sune pompos, a intrat nepregătit în campanie, chiar dacă a emis o părere că este nevoie de un drum expres Cluj-Bistrița. S-a dus la școlarizare la Oradea, Cluj și Dumnezeu mai știe unde, pentru a lua lecții de administrație. S-a pozat cu vedete ale administrației și s-a introdus în televizoare și pe facebook drept un providențial primar. Orice om când își construiește o casă nu o face identică cu a vecinului. E vorba de diversitatea umană și viziune. Bistrița nu poate fi Oradea și nici Cluj, dar Turc nu și nu că „va fi ce-a fost și mai mult decât atât”, cum a spus Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, fost neguțător de pește, care a condus poporul, în două rânduri, cu o pauză de o cafea între mandate. Turc, întradevăr, este la al doilea mandat ca președinte PNL BN, nu după o pauză de cafea, ci după ce l-a vrut Oltean iar șef peste partid, că are și Scaraoschi planul lui cu PNL-ul ăsta! Strategia aleasă de Turc pentru a câștiga s-a reliefat până acum într-o fotografie umană cu un câine și becurile arse din Parcul Municipal. Scuze, a mai remarcat și pericolul unei borduri de cinci centimetri care înconjoară locul de joacă pentru copii. Desigur, amănunte administrative, dar care corelate cu programul său electoral te duc cu gândul că vom fi ce-am fost și Doamne ferește de mai mult decât atât! Echipa PNL din spatele lui Turc achiesează sistematic la certuri cu presa, dușmanul care-i critică, la conturi false de facebook și un vocabular neaoș, în spiritul mahalalelor. De altfel, în Groapa lui Eugen Barbu se spune că „dacă dreptatea ar fi o sârmă aș îndrepta-o”. De unde patent? De la Gabi Ștefoi, Florin Urâte, Cristian Munthiu, Doina Sigmirean fina, Ștefan Cicioc cumătrul, Ovidiu Florean? N-or fi prea multe scule? Și prea mult tupeu cu bannerele amplasate ilegal? Lasă că vine Orban să ne lămurească de faptul că ăl mai bun liberal ca primar e tot un bugetar. Neapărat Director la Registrul Comerțului.
3. Ionuț Simionca – PMP. Dacă are, are. Are… de așteptat până învață că la primărie, nu-i ca la deputăție. Nu există redistribuire. Partea bună e că anul ăsta învață și el străzile orașului despre care le va spune nepoților că a vrut să-l păstorească, prin 2020. Nici n-a prea avut timp de Bistrița în ultimii 14 ani, vreo 10 a fost prin America, iar în ultimii 4 mai mult prin București. Da-n rest e ok. Nu înțelegem noi multe din ce zice, dar ne place cum gândește.
4. Georgeta Rodica Dobraniș, candidat POL, adică Partidul Oamenilor Liberi. Un model de comerț cu amănuntul trebuie promovat temeinic din casă în casă, în cartierele mărginașe ale Bistriței, acolo unde în lipsa magazinelor doamnei, te întâlnești cu… doamna. Proiectele doamnei Dobraniș sunt precum afacerea, luate de la alții și expuse la un preț mai mare. Principalul este să știi să vinzi imagini, iar doamna candidat știe să vândă gogoși la preț de cozonac electoral. O candidatură de dragul de a candida și un partid al oamenilor liberi care speră să prindă un consilier local. De altfel, un boutique nu se poate transforma în supermarket peste noapte, nu?
5. Dumitru Daniel Ciobănică, candidat al Partidului Verde. O campanie verde, cu un autobuz ce elimină noxe având portretul candidatului ca emblemă. Desigur, prezentarea lui Florin Călinescu a fost de bun augur, dar oare l-a ajutat? Obișnuit să fluiere, DD Ciobănică notează orice fault edilitar, însă prezentarea infracțiunii lasă de dorit. Vrea să facă totul fostul arbitru, inclusiv acel procent de 3% care îți asigură recuperarea banilor folosiți în campanie. Inedită candidatură, onestă, exact ca o autorizație de construcție necesară să-ți deschizi legal o cârciumă. Vârful strategiei de campanie a fost atins odată cu venirea lui Florin Călinescu. După, cobori la bază. 3% realizabil.
6. Sorin Claudiu Roșu Mareș, candidat al Partidului Puterii Umaniste, social liberal. Prin definiția sa, partidul are și social-democrație și liberalism, un fel de USL mai mic, dar mic, mic, mic, prea mic pentru o primărie așa mare.
7. Dumitru Marius Vârtic, candidat al Partidului Național Țărănesc Maniu-Mihalache. Frumoasă titulatură de partid în care sunt amintiți cei doi mari oameni politici țărăniști. Dar e o distanță uriașă de nuanță politică până la candidat despre care putem spune că are șanse precum cei care susțin că pământul este plat sau că Michael Jackson trăiește bine-mersi.
8. Georgică Toderașc, candidat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Medalie de aur, cam greu, dar sigur obține diploma de participare la alegerile locale.
9. Doris Rai, candidat independent. Obișnuită cu păcatele politicii, doamna Rai exprimă concret o viziune administrativă care dă fiori așa-zișilor favoriți. Lucruri simple, care nu sunt deloc simple, dar care pot fi realizabile cu concursul cetățenilor și a unui Consiliu Local responsabil față de cetățeni, nu față de partide. Discurs coerent, prezență. Doamna Rai a spus în direct la bistrițeanul.ro că jură cu mâna pe Biblie că nu face jocurile nimănui și că partidele au jucat perfid jocul de-a interesul cetățeanului. Categorisită ca o mimoză, ca o mușcată de pus la geam, Doris Rai are puterea să răspundă prompt atacurilor venite mai ales din partea PNL și să lămurească pe toată lumea că o femeie nu este doar gospodină, ci poate fi un bun gospodar. Numărul lăudătorilor săi ar trebui însă să dea de gândit oricărui analist politic. Bistrițenii s-au fript cu ciorbă, au suflat și-n iaurt. Dacă au chef să-și gătească singuri?
