Există o piesă celebră a trupei Rammstein, We all Living in America, pe care v-o recomand ca fundal sonor pentru această înșiruire de gânduri și opinii.
Donald Trump a venit la putere cu sloganul Make America Great Again – o sintagmă care a influențat discursul politic global. America a fost dintotdeauna mare din punct de vedere geografic și economic. Dar forța sa reală a constat într-un domeniu poate mai puțin evident: capacitatea de a crea imagini, publicitate, de a impune un brand mondial.
Într-un banc de pe vremuri se spunea că, dacă românii ar descoperi o insulă nouă, ar pune steagul și ar declara: „Aici vom face o stână de oi”. Rușii ar spune: „Aici vom face un colhoz”. Iar americanii ar afirma simplu: „Acestui loc îi vom face o mare publicitate”.
Statele Unite au fost, în secolul XX și rămân și în secolul XXI, cel mai puternic agent publicitar al lumii. Uneori, nici nu mai știm câtă realitate se ascunde în spatele imaginii construite de America. Totul este despre negociere, schimb și persuasiune. Iar acest Make America Great Again a devenit un refren global, deși nimeni nu știe exact când anume a fost America mai mică.
O adiere a schimbării se simte în toate țările care au îmbrățișat sloganul. Adică în toate țările în care ajunge Coca Cola și Hollywood-ul, pentru că nu știm exact ce se întâmplă în Etiopia și cum ar putea fi Etiopia great again.
La noi, la români, lucrurile ar sta destul de simplu cu a face România Mare din Nou.
Pentru că teritorial a existat o România Mare care ar putea să ne intereseze în continuare cu paharul de Coca Cola pus pe masa tratativelor. Dar avem cumințenia și diplomația necesară ca să nu punem problema României Mari în Europa, pentru că ne sunt datori și bulgarii și sârbii și ucrainenii și rușii. Și nu suntem felul acela de oameni care să supere o grămadă de vecini numai prin declarații.
Noi românii când am avut de făcut ceva în istorie am făcut. Când nu, am stat liniștit pe plaiurile mioritice. Mai dificil ar fi dacă am porni pe urmele acelei mișcări interbelice al cărei nume nu îl rostesc, pentru a nu ne ambala prea tare pe ideea națională care stabilea niște standarde absolute pentru țărișoara noastră și ai cărei membri jurau cam așa: „Îi jur lui Dumnezeu că voi face România în asemănarea Sfântului Soare pe cer”.
Cam așa cu România. Dar mă gândesc acum și vă sugerez și vouă: ce poate însemna să facă rușii Rusia Mare din Nou?
Mai apoi sunt țări mai mici care au avut imperiu. Dacă s-ar gândi Mongolia deținătoarea celui mai mare imperiu mondial să facă Mongolia Great again? A mai fost apoi imperiu Franța napoleoniană. Și francezii ar putea apela la gustul de Coca Cola ca să reînvie dominația teritorială europeană. Ca să nu mai vorbim de germani, care aveau la un moment dat Europa toată la dispoziție.
Acest slogan de bătrânețe a lui Trump, această nostalgie pentru vremuri apuse este mai degrabă o răbufnire emoțională decât o strategie politică viabilă.
În definitiv, Make America Great Again este o declarație similară cu cea a unui fost fotbalist din anii ’70 care acum are peste 80 de ani, și care spune: „Hai să mai jucăm încă odată un Campionat Mondial și să-l câștigăm”.
În ciuda acestui fapt, a stârnit multă zarvă în toată lumea și o grămadă de politicieni au ales să-l asume. Iar printre ei, puțini sunt dintre cei cu capul pe umeri, raționali, cumpătați și atenți la sensul istoriei și rostul vieții umane
Pentru a ilustra legătura dintre aceste tendințe internaționale și realitatea politică autohtonă, să ne uităm la un episod recent: după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Călin Georgescu a obținut peste 28% în Bistrița-Năsăud.
A fost pe primul loc în opțiunile electoratului în județ și în localități precum Tiha Bârgăului (48%), Dumitrița (46%) și Feldru (41%). Alegătorii din Feldru sunt oameni bine informați, cu acces la televiziune și internet. Ceea ce sugerează că l-au votat pe Georgescu nu pentru că l-au văzut personal, pentru că el nu a călcat niciodată pe aceste meleaguri la întâlniri cu oamenii, ci pentru imaginea pe care acesta și-a construit-o.
Dacă luăm în seamă principiul interconectivității fenomenelor, am putea spune că dacă bate un fluture din aripi la Feldru, Dumitrița sau Tiha Bârgăului este furtună la București. Iar dacă este furtună la București, e uragan la Washington.
Cât de mult se pot implica oamenii acestor plaiuri în crearea Noii Ordini Mondiale și în a face România mare din nou, să fim ce am fost și chiar mai mult de atât, vom vedea în curând în luna mai, când candidații vor fi din nou în fața alegătorilor.
Președintele României este Șeful statului iar Statul este ansamblul instituțiilor unui popor.
Statul nu este poporul, ci doar ceea ce acesta a creat ca instituție pentru buna funcționare a relațiilor sociale.Președintele nu este șeful poporului, ci al instituțiilor acestuia pentru care poporul este contribuabil.
Cum Președintele are preponderant sarcini și responsabilități de politică externă – sau după cum ne-a ilustrat Klaus Iohannis nu are nici o responsabilitate – pe el îl vom trimite la masa negocierilor pentru Lumea Nouă. Cum ne va afecta această schimbare vom vedea după alegerile din mai, pe care le așteptăm cu mare curiozitate.
Cât despre cum se va face grâul și mălaiul în acest an în Bistrița-Năsăud, numai Dumnezeu știe. Și se pare că pe El nu Îl interesează câtuși de puțin altă ordine mondială decât cea inițială, de El făcută.
